Carles Puigdemont, liderul catalan, consideră că cetățenii merită declarația unui stat independent, după modul exemplar în care s-au manifestat la referendum, în ciuda brutalității poliției spaniole. „Este impresionant răspunsul cetăţenilor. Legitimitate şi demnitate pentru ei!”, a precizat acesta.
Europa privește cu încordare ceea ce se întâmplă în Spania. Indiferent de rezultatul referendumului, Uniunea Europeană nu va interveni pe un subiect atât de delicat, din cauza riscului ca și alte regiuni ale blocului comunitar să vrea să-și declare independența, ducând nu la o federalizare dorită, ci la o fărâmițare pe criterii naționaliste, anti-UE.
A fost sau nu a fost
Autoritățile spaniole neagă că referendumul, neconstituțional, ar putea fi relevant, atât timp cât peste jumătate dintre secțiile de vot au fost închise și supravegheate de poliția spaniolă, iar buletinele de vot confiscate în mare majoritate. Însă Guvernul regiunii autonome Catalonia a anunţat, luni, că 90% dintre catalani s-au pronunţat în favoarea independenţei faţă de Spania, în cadrul referendumului de la 1 octombrie, după numărarea a peste 2,2 milioane de voturi.
Prezenţa la referendum a fost, conform organizatorilor, de aproximativ 42,3%. Numai 770.000 de cetățeni ar fi fost împiedicați să voteze. A fost sau nu a fost referendum, Spania este deja în criză, cu bascii, în coaliția de guvernare, amenințând că vor să se despartă de o Spanie tot mai departe de principiile democratice. Oficialii europeni s-au exprimat ferm în sprijinul Guvernului de la Madrid și pentru respectarea Constituției.
Greșeala lui Mariano Rajoy
Premierul spaniol, Mariano Rajoy, este considerat un supraviețuitor al politicii turbulente din Spania, scrie The Times. Însă de data aceasta a făcut o greșeală de neiertat: a subestimat fervoarea naționalistă a catalanilor, altminteri recunoscută de sute de ani! Modul violent prin care a reacționat ca să împiedice un exercițiu democratic, cum este un referendum, îi compromite legitimitatea și dă frâu liber politicienilor secesioniști din Europa să reclame totalitarismul și să invoce independența. Momentul este prielnic pentru a demonstra cu fapte că lumea nu mai este guvernată de politicieni care respectă voința popoarelor, drepturile omului, dreptul la viață și libertate, ci este o lume care tolerează totalitarismul, brutalizarea cetățenilor care-și exercită drepturi democratice, o lume pentru care cetățenii contează doar ca forță de muncă, fără să pună preț pe tradiții, culturi, demnități naționale. Greșeala lui Rajoy poate fi debutul unor frământări de mase ce pot schimba harta Europei și nu numai.
Separatiștii europeni își pregătesc „armele”
Din Spania spre Scoția, Belgia, Franța, spre fostele țări incluse în Imperiul Austro-Ungar, cum ar fi Slovacia, România sau zone din Italia, separatiștii simt că acum este momentul să atace „ordinea europeană”. Orice încălcare regională a a unei autorități centrale amenință autoritatea de la Bruxelles. Bascii din Spania, flamanzii din Belgia, scoții, corsicanii, minoritățile maghiare din Slovacia și România, ciprioții din nordul Turciei, naționaliștii din Tyrolul italian și Pandania se vor simți îndreptățiți să ceară independența. Tulburările din Spania pot porni o reacție în lanț ce va pune în pericol existența blocului comunitar, tocmai când lideri precum președintele francez, Emannuel Macron, și cancelarul german, Angela Merkel, cereau o uniune mai strânsă, mai bine apărată, economic și militar.
Și tulburările în Spania abia acum încep. 44 de organizații, printre care principalele sindicate și două asociații pro-independență, au făcut apel la o zi de grevă generală și la mobilizări masive pentru marți, în Catalonia. Mariano Rajoy l-a desemnat pe Carles Puigdemont drept unul dintre responsabilii crizei catalane, acuzându-l că a promovat „încălcarea legii și ruptura conviețuirii”. „Nu căutați alți vinovați, pentru că nu sunt”, a precizat acesta.
Organizarea referendumului ar putea atrage sancțiuni judiciare. Puigdemont și întregul executiv catalan sunt deja vizați de o anchetă penală pentru „nesupunere și deturnare de fonduri publice”, în legătură cu organizarea referendumului. La 25 septembrie, procurorul general al Spaniei a sugerat că arestarea lui Carles Puigdemont rămâne o posibilitate. S-a făcut apel la utilizarea de către Madrid a articolului 155 din Constituție, care permite suspendarea autonomiei politice a Cataloniei. Această confruntare politică este considerată în Spania cea mai gravă criză de după lovitura militară eșuată din 1981.
1 octombrie – „Ambazonia“ și-a declarat independența
Secesioniștii din cele două provincii anglofone din Camerun au sărbătorit duminică declarația de independență față de restul țării, cu populație majoritar francofonă. Manifestații de protest reprimate de forțele de ordine s-au soldat cu cel puțin șapte morți. Liderul separatist Sisiku Ayuk Tabe a declarat: „Astăzi, ne reafirmăm autoritatea asupra moștenirii noastre și asupra teritoriului nostru. Hotărârea noastră de a ne despărți de Camerun este fermă și sperăm să ne conturăm propriul mod de a guverna”. Deocamdată, secesioniștii nu au precizat cum vor susține independența fără o armată și o monedă proprie. Guvernul camerunez a intensificat măsurile de securitate, iar în provinciile separatiste se observa prezența unor efective mari de poliție. Vorbitorii de engleză din Camerun, care consideră că sunt tratați ca niște cetățeni de mâna a doua și primesc mai puține fonduri guvernamentale, anunțaseră că vor proclama la 1 octombrie independența așa-numitei țări „Ambazonia“. Ei au ocupat duminică mai multe secții de poliție și au rupt drapelele cameruneze. Guvernul de la Yaounde a comunicat că orice declarație de independență este lipsită de temei legal.
