Candidata democrată este favorabilă unei prezenţe americane solide în lume, în timp ce republicanul susţine tendinţele izolaţioniste. În alegerile prezidenţiale americane, o problemă globală transpare, legată de viziunea generală a candidaţilor.
În lume, în așteptarea accederii la putere a unuia din cei doi candidaţi, există incertitudinea asupra căror domenii consecinţele alegerii unuia sau altuia ar putea fi negative. Politica externă a avut întotdeauna un rol relativ minim în campaniile prezidenţiale americane, dar având în vedere specificitatea candidaţilor și contextul mondial al actualei campanii, unii observatori susţin că ar putea avea loc o schimbare, fie ea minoră, asupra acestui subiect. Pentru că SUA trec printr-o fază de întrebări legate de locul lor în lume ca lider mondial.
Hillary Clinton rămâne favorabilă unei prezenţe și a unei responsabilităţi, foarte marcate a SUA în lume, ea însăși implicându-se în diferite crize, în special în Orientul Mijlociu, când era secretar de stat. Se vede clar că ea se înscrie în continuitatea președinţiei soţului ei, Bill Clinton, în anii 1990. Atunci se vorbea despre „SUA, jandarmul lumii“ și efectiv, Hillary Clinton estimează că acesta este rolul aproape mesianic al Statelor Unite. Nu întâmplător, alături de ea apar personalităţi ca Madeleine Albright (secretar de stat în al doilea mandat al lui Bill Clinton).
Donald Trump, dimpotrivă, caută să pună în discuţie alianţele tradiţionale ale SUA în lume, dar mai ales în Orientul Mijlociu, în special cea dintre Washington și Riad, faţă de care miliardarul se arată cel mai circumspect. Sloganul lui Trump „Să redăm măreţia Americii!“ încearcă să inducă oamenilor nostalgia unor vremuri care nu au existat cu adevărat și în timpul cărora SUA erau respectate, puternice, libere să facă totul pe scena internaţională. Dar sloganul lui Trump nu face referinţă doar la industria americană sau la sărăcirea clasei medii, ci la locul Americii pe scena internaţională. Dincolo de izolaţionismul pur și dur, ar fi mai mult o formă de retragere pe care o caută candidatul republican, cu posibilitatea de a alege „a la carte“ conflictele în care să se angajeze, fără să se arunce primul. Fundamental, marea diferenţă dintre cei doi este modul în care concep legăturile cu amicii și aliaţii: fie îi responsabilizează, pentru a-i face mai puţin dependenţi de SUA, fie le vin în ajutor atunci când au nevoie.
Rusia, abordări diferite
Analiștii estimează că Hillary Clinton va înăspri poziţia faţă de politica rusă în Ucraina, în Georgia și în Siria, mai dispusă să susţină sancţiunile. Nu va fi împotriva negocierilor cu Putin, dar va fi mai dură și mai sceptică. Şi Donald Trump a vorbit despre revizuirea politicii faţă de Ucraina, revizuirii politicii de sancţiuni faţă de Rusia, dar nu s-a declarat prompt să-l critice pe Putin pentru politica acestuia în Siria de exemplu, mai curând putând vorbi de un modus vivendi cu liderul rus. Dacă Hillary Clinton apără o diplomaţie ofensivă faţă de Rusia și liderul ei, Vladimir Putin, linia lui Donald Trump este de aplanare a relaţiilor americano-ruse. Care dintre cele două linii ar fi cea mai bună pentru Europa? Cei doi candidaţi nu au dezvăluit încă detalii legate de politica lor externă dacă vor ajunge la Casa Albă și declaraţiile din campanie trebuie luate ca semne impuse de conjunctura electorală, în special la Trump.
Legat de abordările lui Trump din campanie privind politica sa externă, care de altfel au lăsat aliaţii Americii în stare de șoc, Hillary Clinton sublinia totala necunoaștere a lui Trump în acest domeniu și întreba alegătorii dacă au încredere să îl lase pe candidatul republican în apropierea „butonului roșu“, nuclear. Şi zilele trecute ea a reamintit strania atracţie a lui Trump faţă de dictatori, în special faţă de Vladimir Putin. Trump a aprobat deciziile acestuia, între altele anexarea Crimeii și piratarea mail-urilor Convenţiei naţionale democrate și Hillary Clinton a repetat că „în funcţie de temperament, Trump nu este făcut să fie președinte și comandant-șef“ și relaţiile sale cu Putin ridică „probleme legate de influenţa rusă asupra alegerilor noastre. Nu o tolerăm din partea nici unei ţări“.
Referitor la terorism și ISIS, ambii candidaţi sunt la unison privind o distrugere a celor două flageluri mondiale. Hillary Clinton nu are intenţia să trimită trupe la sol în Siria, în viziunea sa succesul împotriva ISIS în Siria trecând printr-o întărire a raidurilor aeriene și prin slăbirea resurselor organizaţiei teroriste, a propagandei acesteia, ca și în reducerea radicalizării combatanţilor străini.
Europa și NATO
Din complexul evantai al politicii externe, pentru noi europenii, problema păcii pe continent este fundamentală. Care sunt diferenţele fundamentale din programele candidaţilor democrat, Hillary Clinton și cel republican, Donald Trump privind viziunea lor a relaţiilor dintre SUA și Europa?
Trump vrea ca europenii să contribuie mai mult în propria lor apărare, referire la contribuţiile în cadrul NATO. Hillary Clinton susţine că politica SUA ar trebui condiţionată de promovarea idealurilor universale cărora europenii trebuie în mod natural să fie asociaţi. Trump vorbește de interese împărtășite lăsând de înţeles că nu toate interesele sunt comune.
El s-a răzgândit deja în ce privește NATO și Europa, declarând că va colabora strâns cu aliaţii din Alianţa Nord-Atlantică pentru a învinge ISIS după ce anterior lansase o ameninţare că SUA s-ar putea să nu-și respecte obligaţiile sale în alianţa militară occidentală.
Abordările de politică externă a SUA de către Hillary Clinton și Donald Trump sunt total diferite, în special asupra angajamentului american pe scena internaţională.
