Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Culisele graţierii lui Hodorkovski

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat ieri că va semna un decret de graţiere a ex-oligarhului petrolului, Mihail Hodorkovski, anunţul, neaşteptat, luând prin surprindere cei 1.300 de ziarişti ruşi şi străini prezenţi la ...

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

19.12.2013 - 20:18

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat ieri că va semna un decret de graţiere a ex-oligarhului petrolului, Mihail Hodorkovski, anunţul, neaşteptat, luând prin surprindere cei 1.300 de ziarişti ruşi şi străini prezenţi la conferinţa sa anuală de presă, a noua din cariera sa de şef de stat. Timp de patru ore, Putin a abordat numeroase teme importante, conferinţa fiind organizată în principal pentru expunerea bilanţului unui an politic, de prezentare a unei „Rusii care s-a impus pe scena mondială”.

Ieri, preşedintele Rusiei a fost în centrul atenţiei media rusă şi străină la conferinţa sa anuală de presă. Punctul culminant a intervenit după trei ore de întrebări şi răspunsuri, când şeful de la Kremlin a anunţat că se pregăteşte să semneze decretul de graţiere a ex-oligarhului rus al petrolului, Mihail Hodorkovski. Gestul lui Putin este neaşteptat. La începutul lunii, fostul preşedinte şi actual premier rus, Dmitri Medvedev, respinsese ipoteza unei eliberări a lui Hodorkovski. Potrivit lui Putin, Hodorkovski, care urma să iasă din închisoare în august 2014, a scris o cerere de graţiere, refuzată până acum.

„El a petrecut deja peste zece ani în detenţie, este o pedeapsă serioasă, şi invocă circumstanţe de ordin umanitar – mama lui este bolnavă şi consider că putem lua această decizie”. Arestat în 2003, Mihail Hodorkovski, considerat atunci cel mai bogat om din Rusia, a fost condamnat în 2005, alături de asociatul lui Platon Lebedev, la opt ani de închisoare pentru „escrocherie” şi „fraudă fiscală”.

O acţiune regizată

Revenit în fruntea statului din mai 2012, Putin nu îşi ascunde ambiţiile de a controla ţara cu mână de fier şi de a-şi impune tempoul pe scena internaţională. Conferinţele anuale de presă ale lui Putin sunt în general teste de anduranţă, cu o durată de peste patru ore. Cei 1.300 de ziarişti acreditaţi ieri la Centrul de comerţ internaţional din Moscova, purtând numeroase însemne şi agitând steguleţe şi bannere pentru a capta atenţia lui Putin, l-au întrebat despre toate – de la sistemele anti-rachetă la problemele regionale, de la criza din Ucraina la JO de iarnă de la Soci. El le-a servit răspunsuri bine calculate motivând orice acţiune ca un drept al Rusiei.

Fostul agent KGB a subliniat că „Rusia poate fi mândră de rolul său pe scena mondială, de poziţia bazată pe principiile de drept internaţional”, a adus o „contribuţie considerabilă la reglementarea mai multor probleme internaţionale, între care conflictul sirian şi programul nuclear iranian”. Între altele, media a aflat de la Putin că „potenţialul actual al guvernului este departe de a fi epuizat” şeful de la Kremlin calificând drept „provocatoare” scenariile legate de şansele premierului Dmitri Medvedev de a deveni succesorul său sau de demisia acestuia.

„Salvatorul” Ucrainei

Având în vedere că acest conclav cu presa a avut loc la câteva zile după semnarea acordurilor cu Ucraina, la 17 decembrie, Putin a precizat că aceste documente nu sunt contrare aspiraţiilor europene ale Kievului şi Rusia nu se opune încheierii unui acord de asociere între UE şi Ucraina, în măsura în care „nu afectează economia rusă”. El a explicat că semnarea planului de salvare a Ucrainei şi vânzarea gazului la preţ preferenţial sunt motivate de dorinţa de a ajuta o ţară-soră, un partener aflat în dificultate. A negat că a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a nu semna acordul cu UE şi a explicat că protestele de la Kiev sunt legate de politica internă şi nicidecum de apropierea de Rusia.

NSA, obiectul „geloziei”

Întrebat despre fostul consultant al NS, Edward Snowden, căruia Rusia i-a acordat azil temporar, Putin a insistat că nu l-a întâlnit niciodată, iar serviciile secrete ruse nu au lucrat niciodată cu fostul om al Agenţiei naţionale americane de securitate. „În plan operaţional, nu lucrăm cu el şi nici nu am făcut-o şi nu am cerut să dezvăluie modul în care agenţia sa lucrat în privinţa Rusiei”. Preşedintele rus a glumit declarând că este „gelos” că autorităţile americane au reuşit să pună la punct aceste programe de supraveghere, supravegherea fiind necesară pentru prevenirea terorismului, dar guvernul de la Washington trebuie să „limiteze apetitul” agenţiei prin stabilirea unor reguli clare.

Putin a respins afirmaţiile potrivit cărora Moscova a amplasat rachete Iskander în regiunea-enclavă Kaliningrad, la frontiera cu ţările membre ale UE şi NATO. El a precizat că Rusia ia în considerare această posibilitate dar „nu am luat încă decizia” de a le desfăşura, o mişcare care nu violează tratatele internaţionale. „Rachetele Iskander nu sunt singurul mijloc de protejare şi de reacţie a Rusiei, nu reprezintă decât unul din elementele unei posibile riposte. Este vorba despre unele dintre armele cele mai eficiente din lume, pe segmentul lor” a declarat Putin. Duminică, publicaţia germană Bild relata că imagini satelitare dezvăluie că rachetele erau amplasate în Kaliningrad, punctul cel mai vestic al Rusiei, ceea ce oferă rachetelor distanţa loviturilor maximale în Europa.

Ecologiştii, periculoşi?

Nu a lipsit nici abordarea preşedintelui în problema afacerii „Arctic 30” – Greenpeace, al cărui echipaj, care risca o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru acţiunea de protest pe o platformă petrolieră rusească din Arctica, beneficiază de amnistia decretată în ajun de Parlamentul rus. Putin a declarat că susţine organizaţiile ecologiste, dar protestele Greenpeace contra platformei Prirazlomnaia sunt inacceptabile. „Au fost fie o tentativă de PR fie o tentativă de şantaj şi extorsiune, sau au fost realizate la ordinele cuiva care doreşte să ne oprească lucrările”. Deputaţii ruşi au votat marţi o amnistiere care priveşte 25.000 persoane din cei 700.000 de deţinuţi câţi are Rusia şi printre „beneficiari” ar putea fi şi membrele grupului Pussy Riot şi militanţii Greenpeace.

Occidentul, „pseudo-valori”

Nu a lipsit nici tema Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci, iar apropierea deschiderii lor aprinde discuţii în lumea întreagă. Putin s-a arătat foarte combativ, precizând că trebuie să apere „valorile morale tradiţionale” în Rusia şi se opune anumitor „pseudo-valori” occidentale. „Pentru mine nu este important să critic valorile occidentale ci să apăr populaţia noastră contra unor pseudo-valori pe care concetăţenii noştri nu le acceptă”, Putin adăugând că trebuie „să se protejeze de unele grupuri sociale care îşi impun altora punctul lor de vedere în mod agresiv”, o aluzie transparentă la grupurile de apărare a homosexualilor.

Analiştii arată că în plan internaţional, Rusia se ilustrează în special prin fermitatea de a spune „nu” şi a se opune SUA, relaţiile dintre Moscova şi Washington, care s-au răcit după revenirea lui Putin la putere, fiind acum „în pauză”.

Citește totul despre:

Comentarii