12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialCivilizații paralele care evoluează spre fuziune (partea I)

Civilizații paralele care evoluează spre fuziune (partea I)

Am menționat de nenumărate ori că sunt cucerit total de ideea europenizării și globalizării. Este o realitate spre care au râvnit mai multe civilizații dispărute și existente.

Motiv de abordare a problemei

Am menționat de nenumărate ori că sunt cucerit total de ideea europenizării și globalizării. Este o realitate spre care au râvnit mai multe civilizații dispărute și existente.

Modul de realizare a acestui scop istoric a fost cel al războiului. Abia după constituirea ONU și Consiliului Europei au fost lansate în sistemele relațiilor interstatale și interculturale, ideea care a depășit stereotipurile existente de până atunci. Deși reminiscențele mentalității de altădată în relațiile internaționale se manifestă sporadic, sub diverse forme, în diferite regiuni ale globului, totuși, ideea excepțională a europenizării și globalizării cucerește tot mai mult spațiul intelectual, juridic și economic. În acest context vin cu unele sugestii ce ne vizează pe toți, inclusiv cei din Republica Moldova.

Civilizațiile apar și dispar aidoma corpurilor cerești în galaxii. Unele au o durată de viață mai mare, altele durată de existență mai mică. Evoluția majorității din ele au fost posibil de observat sau studiat doar ipotetic, în baza multiplelor vestigii arheologice și scrieri antice, inclusiv studii din perioade târzii despre popoare trecute. Dacă evoluția civilizațiilor umane de altădată a fost reconstituită pe parcursul mai multor generații, apoi evoluția civilizațiilor contemporane este posibil de observat chiar în timpul unei generații umane. În acest sens, să ne concentrăm eforturile urmărind procesul evoluționist, îndeosebi de la 1961 încoace, adică având ca punct de reper Anul Africii. Și totuși…

Din experiența proprie

Am avut posibilitatea să mă deplasez cu probleme de serviciu în peste 90 de state ale lumii. Oriunde am mers, am studiat profund din succesele și insuccesele popoarelor și statelor pe care le-am vizitat, inclusiv a popoarelor și civilizațiilor ­până la cele contemporane care au reprezentat statele vizitate. Din călătorii am acumulat informații care mi-au alimentat imaginația, inspirația și cunoștințele mai mult decât așfi putut obține dacă aș fi studiat la oricare din cele mai prestigioase universități precum Sorbona, Oxford, Harvard sau ULIM.

Primele mele deplasări de serviciu le-am efectuat ­după prăbușirea URSS. Una din localitățile vizitate despre care aș dori să mă împărtășesc ­este Cetatea de Scaun – Suceava, în 1992. Am avut impresia că am descoperit un mare miracol despre care doar auzisem și citisem în sursele scrise depozitate în fondurile bibliotecilor și arhivelor sovietice.

O altă vizită de serviciu efec­tuată în ianuarie 1993, în ora­șul veșnic – Roma. Aici, am rămas copleșit de  valoarea geniu­lui uman și patrimoniul sacramental creat – edificiile incomparabile, frescele și mozaicele, arhitectura și complexul urbanistic în ansamblu, construcțiile inginerești efectuate de către ingineri care de fapt nu aveau studii superioare, dar aveau vocație autentică. De altfel, pentru a ajunge la destinația Roma, am luat de la București spre Italia o aeronavă de tipul TU-154,  a companiei TAROM. Mi s-a întipărit în memorie acest zbor efectuat într-un avion în care două fotolii se plimbau prin salon ca două obiecte însuflețite, în funcție de manevrele piloților și zonele de turbulență. Deoarece era pe înserate, am privit din zbor orașul București care rămânea în urmă într-o beznă totală. La întoarcere, am zburat cu compania Alitalia într-un avion de tipul Boeing 737. La o diferență de doar 6 zile am încercat să fac comparație între două state cu nivel diferit de dezvoltare, care sunt de altfel componente ale aceleiași civilizații latine.

Ulterior, m-am deplasat la Paris, Madrid, Londra și alte orașe europene. Deși cunoșteam foarte bine istoria religiei creștine, aveam impresia că Domnul nostru Iisus Hristos s-ar fi născut sau trăit în aceste țări occidentale, căci atât de avansate erau în comparație cu țara de unde veneam.

Ceva mai târziu, am vizitat mai multe state din Orientul Apropiat și Mijlociu, inclusiv Siria și Irak. Nu din auzite, dar din cele văzute și trăite am cunoscut și am fost fascinat de nivelul toleranței arabilor musulmani față de vestigiile spirituale, culturale și confesionale creștine și a tot ce ține de creștinism, de respectul deosebit față de lăcașele sfinte, inclusiv mănăstirile fondate pe locurile unde a pășit Mântuitorul Nostru – Isus Hristos.

Un exemplu de toleranță clasică am constatat la Ierusalim – orașul  fondator a trei mari religii ale lumii: creștină, islamă și iudaică. Tot atunci am ajuns la concluzia că europenii au comis greșeli irepetabile prin organizarea cruciadelor împotriva credincioșilor de altă confesiune decât cea catolică. Tot atunci am înțeles, că Atotputernicul nu a permis aprofundarea războiului interconfesional dând de înțeles tuturor că indiferent de rasă, etnie și confesiune suntem frați descendenți de la Adam și Eva.

Ceva mai târziu, la invitația autorităților americane, am realizat o deplasare în Statele Unite ale Americii. Aterizând pe aeroportul Dallas, și apoi în drum spre hotelul Hilton am descoperit cu totul o altă lume, cu mult mai superioară decât Europa. M-am convins cât de puternic este Dumnezeu, care nu a permis măcelul  nuclear în 1961.

 Ulterior, în virtutea relațiilor de serviciu m-am aflat în deplasări la Seul și Tokio, cât și alte urbii din Asia Orientală. Înainte de fiecare deplasare, mă documentam despre obiceiurile și tradițiile popoarelor și țărilor  pe care urma să le vizitez. Știam că încă relativ nu demult, multe din țările Asiei Orientale promovau politica ușilor închise în raport cu europenii. Fiind influențat de informația eronată, cât și mentalitatea moștenită din trecut, nu apreciam la justa valoare informația reală despre nivelul de dezvoltare a Japoniei, Coreii de Sud, Chinei și a altor state din regiune. M-am convins nu din auzite despre superioritatea în mai multe domenii a acestor state în raport cu europenii care au rămas o civilizație în temei conservatoare, în raport cu aceste state și popoare.

Noi, europenii, deja astăzi rămânem în urmă privind promovarea tehnologiilor informaționale a unor aspecte inovative din viața economică și spirituală în comparație cu statele menționate. Spre comparație, orașul Shanghai care are o populație de peste 24 milioane de locuitori, adică mai mare decât populația României, a găzduit câțiva ani în urmă expoziția mondială, EXPO-2010. Nu pot să-mi imaginez ca vreo țară din Europa să fie capabilă să organizeze un for internațional de o asemenea amploare, care zilnic era vizitat în medie de 2,4 milioane de vizitatori, fiind asigurată o ordine și curățenie de invidiat. De exemplu, în Coreea de Sud, toate localitățile rurale, chiar și cele mai îndepărtate sunt asigurate cu gaze naturale, ­canalizare, apă potabilă de calitate, cât și alte servicii publice la nivelul localităților urbane.

Cu altă ocazie,  am vizitat țări din Orientul Mijlociu și Golful Persic. Cele cunoscute în deșertul lumii arabe, în special, la Damasc, Abu Dhabi, Doha și îndeosebi Dubai, le-aș califica drept un poem în creația supremă a geniului uman contemporan. Cele mai frumoase vestigii arhitectonice contemporane, construite din piatră, metal, fier beton, nisip și sticlă au fost și sunt realizate de către europeni, americani, chinezi și japonezi, și ridicate în această zonă a lumii pentru posteritate. Este pentru a doua oară în istoria lumii, după epoca Renașterii europene, când civilizațiile conlucrează activ spre același scop comun.

De altfel,  fostul om de afaceri român, Dinu Patriciu s-a manifestat inițial ca arhitect în Dubai, apoi a urmat ascensiunea în afaceri. Tot în această zonă muncesc și mulți absolvenți a ULIM – străini și cetățeni ai ­Republicii Moldova.

State, popoare și civilizații contemporane

Pentru a caracteriza și determina în spațiu și timp locul și rolul unui stat, popor sau civilizație contemporană, autorul sau interlocutorul trebuie să dispună de cunoștințe vaste și multidimensionale. Interpretările tradiționale în acest sens niciodată nu vor fi obiective, decât dacă vor fi trecute prin prisma valorilor europene și idealurile lumii unite. Doar astfel este posibil de înlăturat mentalitatea perimată și subiectivă despre noi, europeni și civilizațiile de pe mapamond.

Noi – Republica Moldova

Suntem cetățenii unui stat suveran, cu o istorie contemporană de peste două decenii, însă în sensul promovării poporului și statului pe care îl reprezentăm, am rămas în mare parte la nivelul mentalității de până la 1991. Păcat că mass-media,  guvernanții, legislatorii, inclusiv cei din opoziție și nu în ultimă instanță simplul cetățean, nu doresc și cred eu că nici nu sunt capabili să se bucure de ceea ce ne-a dat bunul Dumnezeu, natura și societatea, pentru ca astăzi să putem savura din dulceața și amarul vieții. În toate ce se întâmplă la noi, toate problemele și succesele nu sunt ale guvernanților, dar ale tuturor cetățenilor.

Problema este alta – nici una din conducerile Republicii Moldova de până acum nu a fost capabilă să mobilizeze toți cetățenii țării în jurul ideii unității naționale și promovării noastre ca o identitate distinctă în spațiul european și mondial.

Avem cu ce ne mândri și ce pune în valoare, doar că spiritul pe care genetic l-am moștenit ca reprezentanți ai unui popor puțin influent, ne face să fim depășiți de alte seminții. Fără a exagera am spus-o și repet, o țară mai frumoasă ca Republica Moldova nu este pe acest pământ, însă trebuie să fim capabili s-o punem în valoare și s-o apreciem cu toate metehnele ei. Este imoral și josnic să folosim mass-media scrisă și audiovizuală la nivelul informațiilor de stradă. Altfel spus, dacă continuăm în același stil de comunicare și afirmare ca stat și națiune suntem sortiți dispariției mult prea timpurii. Nu este Republica Moldova constituită doar din infractori, criminali sau elemente deplasate despre care mass-media sau opoziția trâmbițează. Sunt de acord că în țară se produc fenomene urâte și ireversibile, despre care nu se vorbește, nu se atenționează, nu se discută și care nu se pun în valoare de către autoritățile publice centrale, pentru ca acestea să fie înlăturate odată și pentru totdeauna. Ce se întâmplă în statul nostru cunoaștem.

Însă nu este corect ca pe parcursul a peste două decenii să constatăm degradarea localităților rurale și să nu se întreprindă acțiuni concrete pentru a salva acest început – nucleu uman civilizaționist. Plecarea în masă peste hotare a populației apte de muncă este un fenomen cu efecte  negative dar și pozitive, pe când la noi se vede doar negativul. Fenomenul migrației contemporane este atât de profund și extins, încât a cuprins toate regiunile globului.

Să luăm un simplu exemplu: Coreea de Sud și Republica Moldova. Natalitatea în Coreea de Sud este foarte puternic sprijinită de stat. După teritoriu, Coreea de Sud nu depășește cu mult Republica Moldova, dar conform prognozelor în viitorul apropiat populația țării se va tripla, ceea ce ar însemna ca populația acestui stat să atingă cota de 60 de milioane. Statul încurajează politica migraționistă a coreenilor și promovarea valorilor general umane a acestui popor în exterior.  Pe când, în Republica Moldova migrația și emigrația au un caracter total haotic.

Acest fenomen a afectat puternic toate țările europene. Republica Moldova nu poate separat să intervină în procesul migraționist de pe continent și întreaga lume. Important este ca administrația publică centrală să fie capabilă să modereze acest proces întru beneficiul și viitorul țării, dar pentru aceasta este nevoie de abilități, competențe și viziuni în materie de demografie și civilizație.

După 1961 încoace, populația din fostele colonii a invadat mitropoliile. Spre exemplu, sudul Franței este în sensul etnic un teritoriu arab, populat cu cetățeni de etnie în mare parte din țările Maghreb.

În unele state europene au apărut și partide politice ale foștilor emigranți, astăzi cetățeni a acestor state de pe „bătrânul continent“. Nu se întâmplă nimic tragic. Are loc o transformare de valori cu un conținut etnic modificat. Dacă e să vorbim la nivel de civilizație, apoi noi ca și întreaga Europă ne confruntăm cu o situație similară prin care a trecut cândva Imperiul Roman în ultima fază de existență, atunci când au fost invadați de emigranții barbari.

Contemporanii de atunci scriau despre sfârșitul lumii, dar nu s-a întâmplat nimic deosebit. Lumea romană a fost transformată, modificată și înlocuită cu alte etnii. Aceeași situație se întâmplă în Europa și doar la nivel embrionar în Republica Moldova. Are loc procesul ireversibil de depopularizare a Europei, care necesită o utilizare a acestuia în interesul prezent și viitor. Tergiversarea procesului de monitorizare sau mimare a controlului acestuia ne va costa prea mult. Dar soluționarea lui poate să o facă doar persoane profesioniste, și nicidecum diletanți care gestionează așa-numita politică emigraționistă și imigraționistă din Republica Moldova și antrenarea acesteia în spațiul continental și ­mondial.

Inevitabil că țara noastră și poporul ei se vor confrunta cu probleme serioase. Dar este oare societatea noastră pregătită pentru a soluționa astfel de probleme? Să revenim iarăși la o comparație. În anii 50 ai secolului trecut, coreenii s-au unit și au salvat țara de default. Astfel, Coreea de Sud a fost salvată de catastrofa financiară nu forțat, ci la îndemnul inimii și conștiinței civice a fiecăruia din concetățenii ei. Este vorba despre altă mentalitate – orientală.

Dar la noi, în Republica Moldova, Ucraina, Rusia sau oricare altă țară din Europa Orientală, cu excepția țărilor baltice, ar fi capabili cetățenii statului să se mobilizeze pentru a salva țara pe care o reprezintă?

În același context, în majoritatea țărilor orientale numărul populației crește, iar autoritățile publice promovează o politică foarte bine dirijată în sensul asigurării băștinașilor cu locuri de muncă, iar cei plecați peste hotare sunt în întregime tutelați și protejați de către țara de origine, indiferent de țara în care se află. În același timp, Republica Moldova și alte state din fostul spațiu socialist, pământurile sunt în paragină, populația se află în declin demografic profund și dezvoltare umană, iar mulți dintre consângeni sunt nevoiți să-ți caute fericirea peste hotare. Dacă în Orient implementarea noilor tehnologii în agricultură și economia țării în ansamblu nu provoacă îngrijorări și temeri în sensul creșterii șomajului, apoi, în cea mai mare parte a țărilor europene, și în special Republica Moldova, populația este îngrijorată, atât de prezent, cât și de viitorul sumbru, în condițiile lipsei unei politici de salvare a satului moldovenesc și societății. Această situație de incertitudine nu poate să continue mult timp. Vacuumul creat artificial va fi cu siguranță umplut de altă lume din Orient care deja prin China, Coreea de Sud, Japonia, Malaysia, Singapore cumpără imobile europene, acoperă datoriile acestora, organizează întreprinderi și firme mixte. Cu alte cuvinte, se produce procesul contemporan de transformare a societății prin amestecul conglomeratelor de civilizații.

De aceea, Republica Moldova trebuie să participe activ în acest proces, dar să nu ocupe o poziție de observator. Politica de tergiversare a acestui proces, cu siguranță va costa foarte mult nu doar prezentul, dar și viitorul țării. Nu trebuie să așteptăm indicații de peste hotare. Salvarea noastră este în mâinile noastre.

Alte popoare

Transformările din ultimul timp au provocat la majoritatea popoarelor lumii modificări esențiale la nivel de mentalitate etnică națională, regională, continentală și mondială. Este cunoscut nivelul de dezvoltare a Japoniei de după război și astăzi. Mulți europeni visează să ajungă în „Țara Soarelui Răsare“. 

O situație puțin bizară și amuzantă mi s-a întâmplat prin anii 80 secolul trecut, pe când realizam mai multe cicluri de emisiuni la radio și televiziune. Am  invitat la dialog o persoană care urma să plece într-o deplasare de serviciu, în Japonia. Deoarece era  reprezentant al  nomenclaturii de partid, în perioada sovietică i-am sugerat să se documenteze despre “sărăcia” niponilor. La întoarcere, oficialul sovietic a promis să participe la una din emisiunile mele și să demonstreze fenomenul de capitalism în putrefacție și caracterul muribund al Japoniei. Cu foarte mare dificultate am convins acel oficial să participe la emisiune. Ajuns până la ușa de la intrare, acesta a refuzat, motivând că poate fi chiar eliberat din serviciu, dar el nu poate să mintă și nu poate să vorbească despre ceea ce nu este real. Pe atunci, tehnologiile avansate japoneze erau incomparabile cu cele europene sau de peste ocean. Japonia devenise o țară de vis. Dar cel mai mare paradox este că astăzi tineri din Japonia au venit să-și facă studiile la ULIM, la specialitatea tehnologii informaționale. Ce salt enorm s-a produs la ei, la noi și pe mapamond astfel încât tineri din Japonia să vină la studii într-un stat tânăr, cu un sistem educațional în devenire.

De altfel, procesele migra­ționiste au afectat atât de mult popoarele lumii, încât moldovenii sunt prezenți în viața cotidiană în peste 120 de state ale lumii, împreună cu consângenii din toate țările europene. Ca de altfel, în majoritatea covârșitoare a statelor europene sunt cetățeni și apatrizi din diverse țări ale lumii, numărul cărora oscilează de la 1 până la 15%, din populația statului. 

M-am pronunțat în acest sens cu circa 20 de ani în urmă. Considerându-mă un in­ter­na­ționalist cu o cultură internațională formată, am încercat în timpul unor discuții cu delegații europene să mă pronunț asupra unor realități cotidiene, aducând critici conceptului de admitere a populației din fostele colonii în teritoriile fostelor mitropolii. Am fost chiar contrat, în calitate de argument fiind explicat efectul negativ al viziunii mele. Spun aceasta deoarece majoritatea din concetățenii noștri care nu au fost peste hotare sau care sunt informați doar din surse media, nu sunt în măsură să recepționeze și să aprecieze la justa valoare conținutul migraționist al lumii contemporane. Cel mai grav este că mulți dintre funcționarii publici de diferite niveluri ignoră realitățile societății contemporane, sau dacă se află cu ­probleme de ­serviciu peste hotare, nu au capacitatea de a percepe valoarea și a implementa la locul de muncă cele mai bune experiențe învățate peste hotare. Un handicap al nostru dificil de tratat este lipsa capacității de implementare în țara noastră a succeselor altor popoare, care există și se dezvoltă „paralel cu noi”. Și totuși, în anii independenței, modul de viață și gândire la concetățenii noștri s-a schimbat, inclusiv la cei din generația a treia.

Autoritățile publice sunt obligate să se implice plenar în modul de viață a consângenilor noștri plecați peste hotare, care chiar dacă și-au schimbat locul de trai nu ar trebui să fie calificați ca și străini, dar ca parte din neamul nostru. Guvernul mimează relațiile cu diaspora, în realitate aceste relații lipsesc. În alte țări europene sau orientale situația este alta, statul sprijină masiv și ocrotește cetățenii săi de peste hotare, promovează expansiunea și extinderea statului și poporului, pe care îl reprezintă, peste mări și țări, promovează interesele naționale multidimensionale în timp ce la noi, numirea în funcții de răspundere a persoanelor adesea incompetente, dar conform listei de apartenență la unul din partidele de guvernământ, provoacă nedumerire, regret, stagnare și frânează conștient procesul evoluționist.

La Chișinău se cunoaște despre familiile de moldoveni care și-au schimbat locul de trai în țările cele mai solicitate pentru emigrare, cum ar fi Canada, SUA sau Uniunea Europeană, dar foarte puțin se cunoaște despre familiile de moldoveni care locuiesc în Australia, Brazilia, Argentina, Coreea de Sud, Japonia, și altele. Se cunoaște mai mult despre străinii ce au ales ca loc de trai Republica Moldova. Nu trebuie să fim șocați că ai noștri pleacă în masă în țările latine – Spania, Portugalia, Italia, apoi Israel, Rusia etc. În timp ce câteva milioane de români au plecat peste hotare în căutare de o viață mai bună, în locul lor au venit basarabenii care deja locuiesc și muncesc în toate județele României. Concomitent, italienii, spaniolii, portughezii sau israelienii emigrează cu preponderență în țările nordice, iar populația din țările nordice spre continentul nord – american, pe când nord-americanii spre China, Coreea și Japonia, în timp ce coreenii, chinezii și alte seminții spre apus – Rusia, Ucraina, Republica Moldova etc.

Aceste mișcări masive influențează profund și ireversibil prezentul și viitorul popoarelor în care au intrat. În felul acesta, conținutul vieții economice, sociale, culturale, spirituale și chiar juridice capătă o altă conotație. Acestea sunt alimentate cu calități noi prin care poporul sau etnia la care străinii s-au alăturat, îmbogățesc substanțial conținutul etnic al civilizației de astăzi.

Noi, alte etnii și popoare

Din experiența acumulată, ­m-am convins că nu sunt popoare sau țări mai dezvoltate și altele mai inferioare. Toți suntem la același nivel, doar că unele au un  anumit grad mai avansat într-un domeniu sau altul. Fiecare popor este autorul succesului și insuccesului vieții sale. Neamul nostru românesc care niciodată nu a dominat alte popoare are o imaginație simplistă despre prosperare. Iar, în condițiile suveranității, antrenarea în procesul de europenizare și participarea cu alte popoare în multidimensionalitatea globală ne atribuie nouă, altor etnii și popoare cu care ne-am asociat sau suntem antrenați în diverse relații multifuncționale un conținut calitativ nou. Este important ca cei care sunt responsabili de prezentul și viitorul poporului nostru, nu doar prin declarații goale, adesea lipsite de sens, să cunoască că de rând cu succesele înregistrate de până acum, în condițiile semnării acordului de asociere la Uniunea Europeană, continuăm să fim afectați de fenomene negative cu care se confruntă țara. Atât la noi, cât și în România și alte state din Europa Orientală se întâlnesc situații  nemaipomenite. Familiile emigrează in corpore. Dar problemele mai complicate apar în condițiile familiei dezmembrate. Foarte mulți copii sunt lăsați în grija bătrânilor singuratici. Neam din neamul nostru nu a mai cunoscut situații prin care bărbații să-și piardă calitățile date de la Dumnezeu. În acest sens, ai noștri prin nimic nu se deosebesc de bărbații din Rusia, care își îneacă amarul vieții prin folosirea băuturilor alcoolice. În același timp, chiar dacă li se oferă anumite posibilități de a fi angajați în câmpul muncii, refuzul de la aceasta. Până nu demult, românul găsea sensul vieții prin muncă și promovarea valorilor acesteia. Astăzi situația s-a schimbat. Se produc schimbări la nivel de mentalitate. De aceea, orice decizie luată din centru pripit și fără cunoștință în realitatea creată nu va schimba situația. În studiile mele științifice am folosit dintotdeauna documentele de arhivă, dar nu am găsit în trecut sat în care să nu fi fost posibil de angajat un simplu baci, cioban, tâmplar sau alte domenii de activitate stringente pentru specificul localităților noastre rurale. Satul moldovenesc nu mai are specialiști. Fenomenul depopularizării satului moldovenesc a intrat într-o fază critică, dificil de oprit. Totul este privatizat, și statul poate interveni doar cu dificultate. Multe pământuri sunt în paragină. Acestea influențează negativ asupra pământurilor din împrejurimi. Norma de drept în acest sens nu este perfectă. Devine tot mai dificil pentru administrația publică centrală să direcționeze evoluția statului și a sectorului privat în condițiile depopularizării acute. Numirea în funcții decizionale după principiul apartenenței de partid, adesea stabilesc în posturi importante persoane incompetente și fără experiență. Incapacitatea acestora de a soluționa problema, lipsa de profesionalism în domeniu, frica de-a lua decizii radicale în acest sens și cel mai grav corupția, provoacă stagnare și degradare multidimensională a statului.

Nimeni nu va soluționa problemele ce stau în calea noastră. În foarte multe cazuri finanțele publice, cât și granturile, ajutoarele de peste hotare, creditele  obținute pentru anumite scopuri sunt utilizate nerațional. Statul continuă a fi un manager ineficient. Bugetul statului este în mare parte constituit pe baza logicii unei societăți consumiste, fără a ține cont de experiența statelor care au reușit să implementeze modele eficiente de dezvoltare. Nu este posibil de construit o societate prosperă care consumă mai mult decât produce. Dacă în fruntea ministerelor și departamentelor ce vizează economia și finanțele, industria și transportul ar fi selectați manageri de excepție, situația cu certitudine ar putea fi redresată în 1-2 ani de zile. Orice sector al economiei naționale, inclusiv sectoarele neproductive, nu pot fi finanțate fără o analiză a eficacității investițiilor sau randamentul asigurării funcționării acestora din bugetul anual al statului, fără eficiență și profit la nivel național. Aproape toate sectoarele publice sunt alimentate aidoma unui deșert de la care nu este posibil de așteptat roade. De asemenea, o lacună importantă o constituie incapacitatea autorilor bugetului de stat de a nu observa și contribui indirect la utilizarea finanțelor publice naționale în interesul altor state.  

În cei peste 20 de ani de indepen­dență, ar fi fost posibil de trans­for­mat această țară într-o bijuterie a Europei. A fost și este posibil în continuare. Este nevoie doar de îndeplinit o singură condiție – dorința celor din Executiv și Legislativ să asigure și să dirijeze dezvoltarea Republicii Moldova în același spațiu, cu aceeași viteză și în aceeași direcție cu statele dezvoltate ale lumii. Trebuie să avem mai multă încredere și fermitate în ceea ce realizăm, și să eliminăm sindromul inferiorității din noi. Este nevoie de mai puțină critică și nihilism, dar mai multe sugestii și idei rezonabile, întru asigurarea unui ritm continuu de dezvoltare a țării împreună cu statele lumii. Oare statele Asiei Orientale nu pot servi ca exemplu pentru Republica Moldova?  

Cele mai citite

România deschide dosare penale pentru spectacolele pirotehnice de pe stadioane; Ungaria se mândrește cu ele. FOTO

În țara noastră, introducerea de articole pirotehnice pe arenele sportive este interzisă, iar președintele FC Rapid București, Daniel Nicolae, și un lider galeriei giuleștene...

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...
Ultima oră
Pe aceeași temă