UPDATE: Autorităţile americane au ridicat restricţiile de zbor impuse între Statele Unite ale Americii şi Turcia, după tentativa eşuată de puci împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, au anunţat luni autorităţile aviaţiei civile americane, citate de France Presse. FAA (Federal Aviation Administration) interzisese sâmbătă tuturor companiilor aeriene să zboare dinspre Turcia în SUA, dar şi avioanelor comerciale şi private ale SUA să zboare în Turcia.
——–
Experţii în problema Orientului Mijlociu estimează că puciul eșuat al unei grupări a Armatei din Turcia, care a încercat să preia puterea vineri noapte, a trimis unde de șoc în rândul NATO și în întreaga lume.
Tentativa de lovitură de stat dejucată în Turcia are repercusiuni atât în plan intern, dar și la nivel internaţional, existând temeri privind arsenalul nuclear al SUA stocat în baza aeriană Incirlik, din sudul ţării, închisă câteva zile după ce autorităţile turce au declarat că a fost utilizată de complotiști.
Potrivit Guardian, au apărut noi semne de întrebare asupra înţelepciunii SUA de a stoca cel mai mare lot de arme nucleare din Europa într-un astfel de sit vulnerabil. Chiar înaintea puciului eșuat, ameninţarea teroristă potenţială asupra bazei, situată la 68 de mile de frontiera siriană, a dus la o ameliorare semnificativă în perimetrul de securitate din jurul zonei NATO desemnată, unde sunt stocate 50 de bombe nucleare B61.
Evenimentele de vineri au accentuat preocupările privind aceste ameliorări și dacă ele pot atenua riscurile menţinerii unui asemenea arsenal periculos într-un loc instabil. Se estimează un total de 180 de bombe B61 în Europa – în Germania, Italia, Bulgaria și Olanda, și Turcia. Armele tactice datează din timpul Războiului Rece și sunt considerate depășite din punct de vedere militar, dar în absenţa unui consens în NATO privind ridicarea lor, ele rămân pe loc ca dovadă a angajamentului SUA în apărarea continentului european.
Lovitura de stat eșuată și participarea unor militari din baza Incirlik ridică semne de întrebare și asupra rolului Turciei în NATO, cu o „armată în care nu poţi avea încredere“.
Turbulenţe în curs
În Turcia, lucrurile nu s-au calmat. Dacă activitatea părea să revină la normal luni dimineaţă la Istanbul, circa 1.800 de membri ai forţelor speciale de poliţie au început să fie desfășuraţi în noaptea de duminică spre luni pentru securizarea punctelor sensibile.
Trei zile după lovitura de stat eșuată, autorităţile turce au cerut populaţiei să rămână mobilizată și au înmulţit arestările în armată și în justiţie, sub privirile neliniștite ale ţărilor occidentale. Mii de persoane s-au adunat din nou în piaţa Taksim din Istanbul și în piaţa Kizilay din Ankara pentru a-l susţine pe președintele Erdogan, care a cerut din nou ieșirea populaţiei în stradă în pofida derutei puciștilor. El și-a înmulţit băile de mulţime și își folosește talentul de orator excelent pentru a controla reacţiile mulţimii.
Citește și: Ambasadorul SUA în Turcia neagă că Washingtonul ar fi sprijinit tentativa de lovitură de stat din Turcia
Puciștii, deveniţi „teroriști“
Cei suspectaţi că au fost implicaţi în tentativa de preluare a puterii de vineri noaptea sunt de acum numiţi „teroriști“ și luni a continuat vânarea lor. Agenţia Anadolu a precizat că peste 9.000 de funcţionari din Ministerul de Interne au fost demiși, 103 generali și amirali turci au fost arestaţi. Terminologia oficială a devenit mai dură faţă de rebeli, calificaţi deja ca „grup terorist“ de Ministerul de Externe. Lovitura de stat nu era „doar un complot perfid“, ci „o campanie teroristă“, se arată într-un comunicat al acestui minister.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a ieșit întărit după lovitura de stat eșuată și ar putea să-și refacă imaginea internaţională. Cu condiţia să nu se lanseze într-o represiune oarbă. Dar primele semnale trimise de Ankara lasă să se întrevadă ce este mai rău. În primele două zile autorităţile turce au efectuat 6.000 de arestări și ministrul Justiţiei a precizat: „curăţarea continuă“. Nu numai în cazarme, dar vizează și judecătorii și procurorii. Fapt de neconceput, doi judecători ai Curţii Constituţionale au fost arestaţi. Şi Erdogan are în vedere restabilirea pedepsei cu moartea, abolită în 2004 în cadrul candidaturii Ankarei la aderarea în UE. Şeful diplomaţiei europene, Federica Mogherini, și miniștrii de Externe ai UE, reuniţi luni la Bruxelles, au reacţionat și au avertizat Turcia contra tentaţiei unei represiuni generalizate.
SUA, acuzate
Persoanele arestate după evenimentele de vineri sunt suspectate de legături cu imamul Fethullah Gülen, exilat în SUA din 1999, care a dezminţit vehement orice implicare. Erdogan cere insistent extrădarea lui, dar ministrul Muncii, Suleyman Soylu, a mers mai departe: „în spatele loviturii de stat se află Statele Unite. Câteva publicaţii de aici acţionează de câteva luni. SUA au obligaţia de a ni-l da pe Fethullah Gülen“. Relaţiile s-ar putea deteriora mai mult între Ankara și Washington în jurul sorţii rezervate lui Fethullah Gülen, trecut din 2013 de la statutul de aliat la cel de dușman nr. 1 al lui Erdogan, care acum îl acuză de instigare la puci.
Dincolo de derivele autoritare ale „sultanului“ Erdogan în propria ţară după puciul eșuat, cresc îngrijorările provocate de lărgirea faliilor în alianţa Turciei cu SUA, cu repercusiuni asupra luptei contra organizaţiei jihadiste Statul Islamic.
Jeturile americane și-au reluat activitatea contra SI după ce au fost ţinute la sol două zile la baza aeriană Incirlik din sudul Turciei. Înaintea redeschiderii bazei NATO de la Incirlik, autorităţile turce au arestat comandantul bazei, generalul Bekir Ercan Van și alţi 11 suspecţi, afirmând că au fost implicaţi în tentativa de lovitură de stat. Ultimul incident dintr-o serie care au minat relaţiile între Ankara și Washington după debutul campaniei aeriene americane contra SI, la finele anului 2014.
În pofida faptului că ambele părţi declarau că au un interes mutual în lupta contra SI, care a invadat o mare parte din Siria și din Irak și a extins teroarea mai departe, Statelor Unite le-au trebuit 11 luni de negocieri pentru a avea acces la Incirlik, bază aflată pe solul turc în apropierea frontierei siriene.
Washington a precizat în mod clar că utilizarea bazei de la Incirlik ar ajuta luptei contra grupării teroriste. Turcia a replicat că tratarea problemelor sale cu kurzii din nordul Siriei este la fel de importantă pentru propriile interese. În lunile care au urmat, responsabilii americani au ajuns să creadă că preocupările Turciei asupra kurzilor sunt prioritare.
CONSECINŢE
Statul, slăbit?
Puciul eșuat din Turcia ameninţă destabilizarea periculoasă a unui aliat occidental situat într-o regiune aflată deja sub șocul războiului, terorismului și migraţiei în masă. Tentativa aparentă a armatei turce de a prelua puterea, vineri, a declanșat panică pe străzile din Istanbul și Ankara, dar și ţările din Orientul Mijlociu. Turcia, care dispune de a doua cea mai mare armată din NATO, după cea a SUA, a fost un aliat crucial în timpul Războiului Rece și în prezent un aliat cu diferenţe politice specifice, în lupta contra SI. Pentru SUA, un eșec în combaterea SI ar destabiliza regiunea și ar putea constitui o ameninţare existenţială pentru aliaţii săi, având în vedere că grupul jihadist a exportat activ haosul în Europa și mai departe.
Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, însărcinat cu dosarul candidaturii turce la Uniune, a sugerat că guvernul turc pregătise deja, înaintea tentativei de puci, o listă de generali pentru a fi arestaţi.
Parlamentul turc din Ankara a fost evacuat luni după-amiază în urma unei ameninţări privind un atac iminent.
