Toate tentativele de a gasi solutii pentru rezolvarea problemelor economice globale au fost sortite esecului si obtinerea unui acord privind liberalizarea comertului mondial ar fi un adevarat miracol. Dar Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) va incerca sa salveze ce se poate salva in cadrul reuniunii ministeriale de la Hong Kong, in perioada 13-19 decembrie.
Hong Kong ar trebui sa marcheze un progres istoric spre concluzia pozitiva a ciclului de la Doha, acele negocieri lansate in 2001 in capitala Qatarului care vizau deschiderea frontierelor pentru produse si servicii. Numai ca cei 149 de membri ai OMC nu au reusit nici astazi sa desfaca nodul gordian, anume conflictul care opune de ani de zile Uniunea Europeana, pe de o parte, si tari ca Statele Unite, Australia sau Brazilia, pe de alta. Miza la Hong Kong va fi de a sti pana unde sa se intinda coarda fara a o rupe. Asa cum sustinea un diplomat occidental, “cei sase mari actori ai OMC – Australia, Brazilia, Statele Unite, India, Japonia si UE – se vor stradui sa mearga cat mai departe posibil, oprindu-se inaintea punctului de ruptura”. Principalele subiecte de negociere la Hong Kong vor fi agricultura cu cele trei directii: subventiile la export, ajutoarele directe date agricultorilor si scaderea drepturilor vamale, UE fiind principala tinta a statelor exportatoare. Urmeaza dosarul produselor industriale si serviciilor si, in sfarsit, dezvoltarea, conferinta OMC dorind sa dezbata un “pachet al dezvoltarii”. Dar marile state in curs de dezvoltare, in special Brazilia si India, au si tras o concluzie anticipata si au antamat pregatiri pentru perioada postconferinta in vederea reglementarii problemelor divergente. Pentru a evita sa admita un esec, OMC a revizuit de la baza ambitiile sale la Hong Kong, dar statele in curs de dezvoltare doresc mai mult decat un simplu bilet de consolare. Declaratiile de bune intentii s-au inmultit insa par inutile in masura in care fiecare asteapta ca ceilalti sa faca primii pasi. Brazilia si India s-au angajat in scris sa revada tarifele vamale in industrie si servicii, cerand in schimb un gest din partea UE si a SUA in materie agricola. Washingtonul ar fi de acord, cu conditia ca UE sa reactioneze si ea. Numai ca UE este blocata de Franta care nu vrea decat o discutie simultana a ansamblului sectoarelor comerciale. Parisul, sub presiunea agricultorilor care si-au inmultit manifestarile, a avertizat ca va refuza orice oferta care va merge dincolo de reforma politicii agricole comune, subiect de mari lupte intereuropene in 2003. Japonia a promis si ea ca va pleda “agresiv” in favoarea liberului-schimb fara a merge totusi pana la deschiderea propriei piete agricole, foarte protejata.
Este foarte clar ca la Hong Kong totul va trena din cauza diferendelor dintre statele bogate si cele sarace in privinta agriculturii si, desi toti se feresc a vorbi despre un esec, el este previzibil.
