NASA incearca astazi o premiera, prin lovirea unei comete situate la circa 133 milioane km de terra, in speranta ca va deslusi secretele originii sistemului nostru solar.
Sonda Deep Impact, lansata la Cap Canaveral (Florida) pe 12 ianuarie trecut, s-a apropiat in week-end de cometa Tempel 1, dupa un periplu de 429 milioane de km. Cu o zi inainte de impactul prevazut, luni 4 iulie ora 5,52 GMT, Deep Impact a lansat modulul “impactor”, un proiectil de 370 kg de marimea unei masini de spalat, care va lovi tinta cu 37.000 km pe ora. Potrivit oamenilor de stiinta care se bazeaza pe simularile informatice, socul, echivalent cu explozia a 4,5 tone de TNT, va crea un crater de marimea unui stadion de fotbal in nucleul de peste sase km latime al cometei, proiectand in spatiu tone de particule.
Cea mai indrazneata operatiune de studiere a unei comete
Este un exercitiu foarte periculos, a spus Rick Grammier, seful misiunii la Jet Propulsion Laboratory, o agentie a NASA din Pasadena (California) care conduce operatiunea ce a costat 333 milioane de dolari. Este ca si cum un glont ar incerca sa loveasca alt glont cu un al treilea, la momentul potrivit si la locul potrivit, declara Grammier, subliniind ca in ultimele 24 de ore ale misiunii, momentele cruciale, totul va decurge automat, fara interventie umana. Camerele si alte instrumente de masura aflate la bordul lui Deep Impact vor observa si analiza impactul de la 500 km, in timp ce telescoapele spatiale Hubble, Chandra X-ray Observatory si Spitzer Space vor fi mobilizate pentru inregistrarea evenimentului.
O camera este plasata si pe proiectil pentru a transmite timp de doua ore imagini pana in momentul dinaintea coliziunii.
In cautarea vietii in Univers
Traditia explorarilor de la NASA este de a incerca sa descopere cum s-a format sistemul nostru solar, cum a evoluat si daca exista viata altundeva in Univers, declara Andy Dantzler de la agentia spatiala ame-ricana, adaugand ca cele mai vechi corpuri ceresti ale sistemului nostru solar sunt cometele. Ele detin informatii ce raspund unui mare numar de intrebari. Cometele, aste-roizi formati din gheata, roci si gaz, sunt deseuri ramase dupa formarea Soarelui si a planetelor in urma cu 4,6 miliarde de ani, arata astrofizicianul Michael A'Hearn, de la Universitatea din Maryland, unul din principalii cercetatori ai proiectului. In plus, faptul ca aceste comete pot reprezenta un pericol pentru planeta noastra reprezinta un alt motiv pentru care este important sa fie inteleasa compozitia lor, in speranta de a putea fi distruse sau de a li se modifica traiectoria. Tempel 1, descoperita in 1867, face parte din cometele cele mai apropiate de Terra, care trec frecvent – odata la 20 de ani – prin apropierea Soarelui, fiind regrupate in centura lui Kuiper, aflata la o distanta de 5-16 miliarde de km. Tempel efectueaza o rotatie de 5 ani si jumatate.
