Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Instituția care apără granița maritimă a României, învinsă de câinii maidanezi

Câinii fără stăpân au ajuns un subiect de dispută, fără precedent, între sindicaliști și conducerea Gărzii de Coastă.

Cristian Hagi 0 comentarii

Actualizat: 08.08.2018 - 14:22

 România are unul dintre cele mai moderne sisteme de supraveghere a coastei maritime. Se numește SCOMAR, i se mai spune „ochiul electronic“ și monitorizează toată zona economică maritimă exclusivă a României, adică până la 100 de mile marine în larg.

Sistemul funcționează ireproșabil, dar angajații se confruntă cu problema câinilor fără stăpân. Centrul de comandă este amplasat în sediul din Constanța al Poliției de Frontieră, iar acest sediu a devenit casă pentru zeci de câini fără stăpân. Polițiștii se tem să ajungă la muncă din cauza acestora.

S-a ajuns până acolo încât liderii de sindicat au postat, recent, un mesaj dur pe pagina oficială de Facebook. „Fiecare haită are bucăţica ei de curte şi în total sunt vreo 30 de maidanezi şi se înmulţesc. Curând putem reduce deficitul de personal din unitate… Există şi colege care sună de la poarta unităţii cerând ajutor unor colegi să le însoțească la schimbul de tură. Unele s-au plâns şi la «împărăţie», nu o dată, de mai multe ori, crezând că se vor lua măsuri... şi s-au luat: milogeală în stânga şi-n dreapta (că aşa ne-a învăţat MAI de când nu există bani) şi se pare că nu merge! Noi ne-am pus şi pe scris. Primăria nu se bagă, că nu-i curtea ei, iar o firmă specializată cere nişte bani frumoşi să prindă un exemplar (300-500 lei/buc.), bani pe care Garda nu-i are şi nu-i va avea niciodată, după cum ne-a şi comunicat după ce a încercat să rezolve problema“, adaugă sindicaliştii. Într-o adresă semnată de directorul Gărzii de Coastă, Laurențiu Cristian Cicu, se arată că prinderea unui câine costă 512 lei, fără TVA.

Vor să deseneze câinii

Ironic, ei spun că sunt două soluții: dresarea animalelor, astfel încât fiecare câine să însoţească o patrulă, sau vopsirea lor cu sloganul „M**E PSD“.

„Poate așa doamna ministru să dea niște fonduri suplimentare Gărzii de Coastă la rectificarea bugetară ori în regim de urgență, ca să dispară maidanezii care ne-au invadat, culmea, dintr-un cartier de locuinţe sociale, amplasat fix lângă gardul unităţii, în buricul oraşului, pentru alegătorii… fostului primar roşu al Constanței. Și după cum vedem că stau lucrurile în ultima vreme, cu varianta a doua am avea succes! Pentru că tot ce e agresiv şi e cu PSD confiscă partidul. Și cum noi suntem apolitici, trebuie să ne scape de aceşti câini urgent, mai ales dacă vor avea eticheta celebră.“ Polițiștii se referă la cartierul social Henri Coandă, construit de Radu Mazăre, pentru care s-a ales cu un dosar din partea procurorilor DNA.

E nevoie de investiții și la toalete

Nu numai câinii fără stăpân sunt o problemă pentru sindicaliștii Gărzii de Coastă. E nevoie de multe alte lucruri, care par mărunte, dar sunt importante, precum investiții pentru toalete și lemne pentru iarnă în zonele izolate unde există poliţişti de frontieră.

În plus, e nevoie de reparații la clădirile în care plouă sau în care cad tavanele, de cartușe la imprimante, hârtie, combustibil pentru maşini, vopsea pentru nave, piese de schimb pentru nave, veste reflectorizante, lanterne şi palete reflectorizante pentru post. „Să ştiţi că avem şi cătuşe de jucărie ce trebuie schimbate (pentru că, neavând chei, nu avem voie să le folosim decât pentru zdrăngănit să nu adormim în patrulare), avem aparate de supraveghere sau pentru control la frontieră care sunt defecte și pe care le cărăm după noi de impresie, să fim regulamentari într-o eventuală poză“, mai spun sindicaliștii.

Cum răspunde Garda de Coastă

Garda de Coastă a răspuns oficial acuzațiilor. Spune că a făcut eforturi pentru a rezolva problema câinilor fără stăpân, dar fără rezultat.

„Garda de Coastă a făcut demersuri către Primăria Municipiului Constanța pentru ridicarea acestora, în cauză serviciile de specialitate ale autorităților publice locale nereușind rezolvarea aspectelor semnalate. De asemenea, a fost publicat pe site-ul Sistemului Electronic de Achiziții Publice un anunț privind achiziționarea de servicii de ecarisaj pentru recuperarea animalelor fără stăpân și transportul acestora la o bază special amenajată. În urma publicării anunțului, Garda de Coastă nu a primit oferte din partea firmelor cu activitate în domeniu. În vederea remedierii acestor probleme, s-au solicitat, în mod direct, firmelor de specialitate oferte cu privire la serviciile de ecarisaj. După primirea ofertelor, s-a făcut solicitare în vederea aprobării bugetului pentru achiziția serviciilor necesare pentru sediul Gărzii de Coastă“, a precizat conducerea instituției.

Lucrări de reparații

De asemenea, aceasta afirmă că a făcut eforturi pentru a rezolva problemele cele mai urgente, fiind desfăşurate diferite lucrări de reparații curente, astfel încât personalul să-şi desfăşoare activitatea în condiţii decente.

Astfel, din numărul total al sediilor aflate în administrare, sunt clădiri care necesită diferite lucrări de intervenție. În ultimii doi ani s-au derulat lucrări de întreţinere pentru 49 de construcții aparținând Gărzii de Coastă (reparații la pavilioane administrative la sediul Gărzii de Coastă, reparații interioare la sediul Punctelor de Trecere a Frontierei, reparații privind rețeaua de termoficare etc.), în valoare de aproximativ 332.000 lei, iar în următoarea perioadă sunt planificate lucrări de întreținere și reparații, respectiv la acoperișurile sediilor ce aparțin Gărzii de Coastă, instalații de apă, instalații termice interioare.

Frontiera arată ca în 1970

Probleme mari sunt și la punctele de frontieră. La frontiera româno-bulgară, în zona de competenţă a Gărzii de Coastă, sunt deschise traficului internațional patru puncte de trecere a frontierei, majoritatea fiind construite la nivelul anilor 1970, toate fiind însă dimensionate conform traficului existent la data respectivă.

În prezent, infrastructura existentă în punctele de trecere a frontierei este subdimensionată în comparaţie cu volumul traficului de pasageri şi al mijloacelor de transport. Pentru rezolvarea acestui neajuns major, la nivel guvernamental a fost iniţiat şi aprobat, în urmă cu două săptămâni, un memorandum între mai multe instituții.

Comentarii

loading...