Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

INTERVIU. Andronescu: Realizarea manualelor de Editura Didactică, decizie neinspirată

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, susține, într-un interviu pentru ROMÂNIA LIBERĂ, că decizia ca Editura Didactică și Pedagogică să editeze manualele școlare a fost una neispirată

Share

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

Actualizat: 04.01.2019 - 15:17

Finalizarea noii legi a Educației este prioritatea ministrului. Andronescu pledează pentru reintroducerea rutei alternative spre bacalaureat și bac diferențiat.

RL: Cum ați găsit Ministerul Educației, acum, când ați preluat mandatul pentru a patra oară?

Ecaterina Andronescu: Cu foarte multe probleme, vă mărturisesc, pe care trebuie să le rezolvăm într-un timp cât mai rapid. Un minister care, în opinia mea ar trebui să fie mai funcțional decât este. De aceea, în aceste zile, lucrăm la o nouă organigramă a ministerului, în așa fel încât să așezăm mai bine responsabilitățile pe cicluri de învățământ și să încercăm să atragem oameni care au și experiență, au și cunoștință de carte, astfel încât lucrurile care depind de minister să fie făcute, dacă se poate, cu cel mai înalt grad de profesionalism.

Care ar fi marile schimbări în organigramă? Care ar fi obiectivele urmărite?

Nu știu dacă aș putea să vorbesc de mari schimbări, dar aș vrea să fac câteva schimbări. De exemplu, ne lipsește informatizarea. Cum este posibil să ne gândim la informatizarea sistemului de învățământ, cât timp noi, aici, nu avem o structură care să urmărească să dezvolte programe în această direcție?

După cum știți, legat de această parte, au fost probleme chiar cu site-ul Ministerului Educației. Care este situația în acest moment? Are cine să se ocupe de aceste probleme, în situația în care poate cădea din nou site-ul, poate chiar în perioada evaluărilor naționale sau a bacalaureatului?

Personal, cred că ministerul trebuie să aibă o structură. Acum, să vedem care va fi modalitatea prin care gândim această structură, care să se ocupe de tot ce înseamnă informatizarea sistemului de învățământ, inclusiv a ministerului. Pentru că eu cred că ministerul trebuie să aibă o platformă, inclusiv o platformă de resurse educaționale deschise, pe care să o poată accesa orice profesor sau orice elev și din care să-și poată extrage subiectele de interes.

Ați spus că ați găsit foarte multe probleme în minister. La ce departamente?

Nu vreau să vorbesc de departamente. Dar, vreau să pornesc de la următoarea idee… Am încercat să analizez datele școlare ale anului 2018. Și, de exemplu, dacă ne uităm doar la ce s-a întâmplat la clasa a VIII-a, o să constatăm că din 150.000 de elevi, acum clasa a IX-a, în acest an școlar, 55.000 au luat note mai mici de 5, ceea ce înseamnă 36%. După părerea mea, este un rezultat de avarie și pentru a încerca să oprim avaria va trebui să găsim soluții remediale. Și de aceea am vorbit public, iar acum suntem la etapa în care încercăm să concretizăm, să facem cursuri remediale, probabil începând de la clasa a III-a, de unde se pare că începe decalajul dintre cei care țin ritmul cu programa și cei care nu țin ritmul. Decalajul se accentuează pe măsură ce ne apropiem de clasa a VIII-a.

 Am văzut că ați afirmat că ar putea fi implementate aceste cursuri remediale chiar din semestrul al doilea.

Da.

Există spații în unitățile de învățământ, unde să se țină aceste cursuri? Și ce profesori se vor ocupa?

Întrebarea pe care mi-am pus-o eu este alta: Putem face ceva pentru acești copii sau nu? Cum a fost posibil să apară decalajul de la clasa a III-a și să se accentueze până la clasa a VIII-a? Să răspund nu putem face nimic, pentru că nu avem spații, că nu avem profesori... Mi se pare că nu trebuie să dau acest răspuns și trebuie să găsesc acele soluții care să-i ajute pe acei copii să nu mai fie în acest decalaj și să aibă rezultate mai bune la clasa a VIII-a și chiar și pe parcursul liceului. Dacă la clasa a VIII-a decalajul este atât de mare, nu mai poate fi recuperat pe parcursul liceului și, ca urmare, ne trezim la sfârșitul clasei a XII-a, cu un număr mare de absolvenți care nu pot promova examenul de bacalaureat. Cred că este obligatoriu pentru Ministerul Educației și pentru fiecare școală în parte să găsească soluții remediale pentru această situație.

Ați pronunțat termenul “obligatoriu”. Vor fi obligatorii aceste cursuri remediale?

Da. Pentru copiii care sunt în decalaj, trebuie să fie obligatorii. Nu pentru toți copiii. În acest moment, departamentul pentru învățământ preuniversitar al ministerului lucrează la concretizarea acestor cursuri remediale.

Au existat astfel de cursuri și în perioada comunistă. Și atunci exista problema că unii părinți nu vroiau să accepte obligativitatea prezenței copiilor la aceste cursuri. Credeți că se poate rezolva această problemă a dialogului cu părinții, care să nu se simtă jigniți, probabil, de o astfel de decizie?

Eu cred că orice părinte vrea ce este mai bine pentru copilul lui. Ori, noi nu vrem să creem probleme părinților sau copiilor. Constatând că sunt probleme, cu resursele pe care le avem, să încercăm să le remediem. Trebuie tratată cu considerație relația cu părinții și cu elevii. Nu trebuie considerați altfel, ci doar că, pe parcursul școlarizării sale, a apărut un decalaj. I se poate întâmpla oricui. Și dacă nu remediem această problemă, ce se întâmplă? Iată, din 2011, sute de mii de absolvenți de clasa a XII-a nu reușesc să promoveze examenul de bacalaureat și sunt abandonați de societate.

Profesorii vor fi plătiți suplimentar pentru această activitate în plus?

Știți că avem un acord cu sindicatele din învățământ, semnat în luna decembrie și cred că și noi, ca sistem de învățământ avem obligații față de ce se întâmplă în școală. Nu doar statul trebuie să aloce resurse, ci și noi trebuie să dăm ceva înapoi societății. Există o responsabilitate socială pe care orice școală trebuie să o aibă. Mie nu-mi e indiferent ce se întâmplă cu elevul din clasa mea, dacă din el trimit un om pregătit către societate sau îl abandonez.

Alte schimbări în semestrul al doilea sau în anul școlar următor?

Aș vrea să spun limpede: Nu producem schimbări în timpul anului școlar. Cum a fost anunțat programul anului școlar, la început, așa se va termina. Dacă vom face modificări, le vom face cu începutul unui nou an școlar. O altă obligație pe care o avem noi, ca minister, este să elaborăm o nouă lege a Educației. Am vorbit și cu partenerii sociali, probabil, că vom avea un cadru de trei legi, Legea sistemului preuniversitar, Legea învățământului superior și Statutul cadrului didactic. Orice lege trebuie să dea o viziune. Permite sistemului să se dezvolte. Mi-aș dori să stabilim în această lege obiective clare pentru fiecare ciclu de învățământ. Așa și obligațiile noastre, ale dascălilor din Învățământ, probabil că sunt mai clare. În același timp, mi-aș dori ca, prin lege și prin planurile de învățământ, care sunt documente normative subsecvente, să stabilim cum îndeplinim acele obiective, cum stabilim competențele, aptitudinile și atitudinile.

Vorbim de o nouă lege, care va abroga Legea 1/2011? Vorbim de o lege cadru care va cuprinde aceste legi?

Da. Vorbim de o lege cadru care va cuprinde aceste trei legi. Ca să fie mai ușor de operat cu ea. Probabil că pe un profesor sau pe un părinte din preuniversitar nu îl interesează ce prevede Statutul cadrului didactic sau învățământul superior. Această lege trebuie să fie acceptată de sistem și trebuie să rezulte din dezbateri cu învățământul preuniversitar, cu părinții și cu societatea. Pentru că învățământul formează oameni pentru societate. Și răspunsul societății trebuie luat în seamă. De asemenea, aș vrea să avem în această lege ce fel de personalitate formăm prin școală, o personalitate care să fie capabilă să se adapteze la schimbare. Pentru că trăim o perioadă în care schimbările sunt de o frecvență și o amplitudine fără precedent. Sigur cei care sunt acum în școală nu vor avea un singur job. Școala trebuie să-i ajute să-i pregătească să se adapteze pentru un nou job pe care societatea i-l va oferi. Cel școlit trebuie să primească și cunoștințe care să-l ajute să înțeleagă lumea în care trăiește. Unul dintre marii specialiști în Educație, din ziua de astăzi, Lordul Ken Robinson spune că generația școlită astăzi trebuie să fie învățată să facă o lume scoasă din minți, în sensul scoasă din mințile lor. Atunci, datoria noastră este să le dotăm mințile cu cele necesare pentru a crea o lume pentru cererile noii generații.

Asta ar însemna și noi programe școlare?

Da. Pentru că generația care este acum în școli este mult diferită de cele de acum 10 sau 20 de ani, iar programa trebuie să țină cont de aceste modificări, de așteptările ei. Cei care sunt acum în școli au crescut cu o tabletă și se așteaptă, când vin la școală să le crească achiziția pentru ceea ce ei au acumulat anterior. O predare cu mijloacele necesare ar fi absolut necesară în școala românească de astăzi.Trebuie să avem în fiecare clasă o tablă inteligentă și computere pentru copii.

Dar acest lucru nu vă leagă de posibilitățile administrației publice locale?

De ce? Ministerul, din proiectele pe care le are în desfășurare, să ducă tablele în școli. Sigur, nu respingem implicarea autorităților locale sau a sponsorilor. Și companiile înțeleg că este nevoie de forță de muncă pregătită necesar. La începutul acestui an școlar, am fost la școala gimnazială “Brătescu Voinești” din Târgoviște, unde aveau table inteligente în toate clasele, cumpărate de primărie. Dar, acolo unde nu se poate, și noi să completăm cu fonduri din proiectele europene.

Dar încă mai avem școli cu toaletă în curte. Putem să vorbim de table inteligente pentru aceste școli?

Da. Avem 1.400 de școli în această situație. Au fost mai multe. Câteva sute au fost cuprinse în proiectul de investiții al Ministerului Dezvoltării. Cele 1.400 de școli sunt luate ca prioritate de MEN pentru a le transmite către MDRAP. Toate investițiile se fac prin Ministerul Dezvoltării. Ministerul Educației nu are bani de investiții. Cele mai multe dintre aceste situații nu au fost rezolvate pentru că localitățile nu au apă curentă. Dar poate găsim soluții și în acest sens. Se poate săpa un puț și toaleta să aibă apă curentă. Sau se pot achiziționa niște module, despre care ne-am interesat, ce pot fi montate ca grupuri sanitare. Există soluții. Este o problemă pe care trebuie să o rezolvăm cu prioritate.

Se poate da un termen pentru rezolvarea acestei probleme?

Termenul până la care aș vrea eu să se rezolve probabil că este nerealist. Dar, dacă acum doi ani erau 2.600 de școli în această situație și acum sunt 1.400, probabil că vom reuși.

Să vorbim și de pregătirea profesorilor. Ați vorbit, în spațiul public despre reînființarea liceelor pedagogice. Care este situația, în acest moment?

Au fost desființate de trei ori și eu le-am reînființat, de fiecare dată când am fost la minister. Acum sunt active.

În acest moment pot scoate profesori pentru învățământul primar și preșcolar?

Nu. Liceele pedagogice au fost gândite pentru pregătirea educatorilor și învățătorilor. La exigențele de astăzi, nu mai putem să avem un absolvent de liceu care să predea, dar putem să-i încurajăm să urmeze un program de licență în acest sens și să ne asigurăm că startul în pregătirea pedagogică este mult mai bun.

Deci nu vom avea profesori cu 12 clase, care să predea acum, după finalizarea liceului?

Nu. Finlandezii au început cu pregătirea profesorilor pentru ciclul primar, deci nu avem cum să nu acordăm o deosebită atenție acestei pregătiri. Și în cazul meu, învățătoarea mea a avut un rol foarte important în startul pe care l-am avut, ca elev. Voi avea o întâlnire cu rectorii universităților care pregătesc profesorii, ca să vedem cum putem ameliora pregătirea, întărind, în primul rând, componenta pedagogică. Pe de altă parte, decât să avem, ca acum, un profesor care să predea în două sau trei școli, poate în colțuri diferite ale județului, va trebui să ne gândim la dubla specializare. De exemplu, profesorul de chimie să aibă și specializarea de fizică. Acest lucru este valabil pentru cei care urmează să fie formați ca profesori. Întrebarea pe care mi-am pus-o este cum să facem cu cei aflați acum în activitate? În primul rând, avem un proiect pe fonduri europene, ce are ca scop formarea a 55.000 de profesori. Are două componente: formarea pedagogică, inclusiv predarea cu noile tehnologii, și formarea în conținutul disciplinei, întărirea și aducerea în actualitate a conținutului disciplinei pe care o predă. Mi-aș dori ca acești 55.000 de profesori să fie ei formatori, la rândul lor. Dacă nu, probabil că vom mai avea și alte proiecte pe fonduri europene, care să completeze pregătirea profesorilor.

Spuneați că cei care nu promovează examenul de titularizare nu vor mai avea dreptul să predea.

Da. Cum poate să mai predea cineva care nu obține nota 5? E foarte greu să te vezi pe listă cu nota 2 și ceva și apoi să predai în fața elevului.

Și cum vor fi suplinite aceste locuri? Cu necalificați?

Nu.   Nu aș pleda pentru necalificați, Din contră. În mandatele mele, ajunsesem să avem doar 100 – 200 de necalificați. Acum sunt aproximativ 6.000. Dar generația tânără trebuie încurajată să intre în învățământ. Sunt mulți absolvenți care vor termina la vară. Și salariile sunt un pic mai bune decât au fost în urmă cu ani. Și, prin lege, aș dori să întărim și autoritatea lor profesională. Să-i dăm mai multă autonomie, prin lege. Profesorul să poată adapta lecția la nivelul clasei la care predă.

Chiar credeți că este realizabil ca în anul școlar următor să nu mai predea profesori cu note mai mici de 5 la Titularizare sau sperați la o diminuare a numărului acestora?

Nu. Chiar cred că este realizabil.

Întrebarea rămâne cu ce o să se completeze acele locuri?

Cu generația tânără. Eu vin dintr-o universitate unde nu au fost primiți să predea decât șefii de promoție sau absolvenți care au obținut o medie minimă, impusă de senatul Politehnicii.

Da. Dar în sistemul de învățământ preuniversitar e nevoie de mult mai mulți profesori decât la Politehnică.

Sunt de acord. Dar poate, pe viitor, vom reuși, tot prin lege, să oferim o bonificație absolventului care intră în sistem și a absolvit un liceu pedagogic. 

Alte schimbări în anul școlar 2019-2020? În structura anului școlar?

Nu. Dar aș vrea să vorbim despre aceste schimbări după ce supunem dezbaterii publice draftul de lege. Va trebui, probabil, să corectăm și evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Sunt evaluări care trebuie introduse într-un program remedial.

Poate reușim, tot prin lege, să regândim formarea profesională. Acum, după absolvirea clasei a VIII-a, elevul poate opta fie pentru școala profesională, care este în două forme, cea clasică și cea duală. Avantajul este pentru școala profesională duală. Aici, angajatorul oferă loc de practică și are chiar o contribuție la susținerea financiară a elevului în școală. Dacă am reuși să avem un singur tip de școală profesională și aceea să fie cea duală, cred că ar fi un pas în față. Ceilalți absolvenți optează pentru liceu. În liceele teoretice rata de promovabilitate a examenului de la bacalaureat este între 95% și 100%. Aici se orientează cei mai buni absolvenți de clasa a VIII-a. Trebuie să-i ajutăm să-și mențină și să-și crească performanța. Problema este la liceele tehnologice, unde, de ani de zile, nu promovează nimeni bacalaureatul. Trebuie să vedem cum putem transforma aceste licee în licee tehnologice duale. După absolvire, elevii să poată opta fie pentru susținerea bacalaureatului național, care să le deschidă drumul spre o universitate, fie spre un bacalaureat tehnologic, care să-i deschidă calea spre școala post-liceală.

Cei care optează pentru școli profesionale vor putea, eventual, să treacă la liceu, apoi?

Da. Pentru că sistemul trebuie să rămână deschis. Dacă absolventul vrea să treacă la un liceu tehnologic, după absolvirea școlii profesionale, să poată face acest lucru. Poate cu recunoașterea unor cursuri. Dacă absolventul de bacalaureat tehnologic vrea să meargă către o universitate, să poată susține Bacalaureatul național. Anul acesta, angajatorii cer de două ori mai mulți elevi în școlile profesionale. Va trebui să creștem cifra de școlarizare la școlile profesionale.

Trebuie să ne gândim la elevii care vin din mediul rural, la liceele din oraș. Trebuie să reconsiderăm internatele școlare. Pentru că nu trebuie să obligăm elevii să facă naveta. Acum câțiva ani, discutam despre proiectul campusuri școlare. Și era luată în discuție construirea a 162 de campusuri școlare. Pentru unele chiar a început construcția. Un astfel de campus presupunea spații de cazare pentru elevi și profesori, spații de studiu și spații de recreere, săli de sport, cluburi etc. Se forma o comunitate, pentru că profesorii erau la un loc cu elevii. Un asemenea campus e aproape gata în comuna Vânători, din județul Neamț. Din păcate, mai necesită, și acolo, destul de multe investiții.

Ați venit la minister după un scandal destul de mare, legat de manualele școlare. Nici până acum nu au ajuns manualele la toți elevii. Care este situația?

Analizând rezultatele, se poate constata că decizia de a avea o singură editură, Editura Didactică și Pedagogică, nu a fost una inspirată. Am avut foarte multe greșeli în manuale. Iar o greșeală într-un manual este foarte păguboasă. Elevul învață că, dacă în manualul lui sunt greșeli, și el poate greși. În acest moment avem gata metodologia de asigurare a calității manualului. Încercăm să despărțim evaluarea manualelor în două. O primă etapă, care să fie eliminatorie și care să țină de conținutul manualului, unde sunt multe criterii importante, cum ar fi corespondența cu programa școlară, conținutul științific corect, compatibilitatea cu vârsta elevului căruia i se adresează etc. Vor fi criterii de calitate care permit autorului obținerea a maxim 100 de puncte, dar nu mai puțin de 90. Este probă eliminatorie. După aceasta, începem procedura de achiziție a manualului.

 În anul școlar următor se va merge tot pe manuale editate doar de Editura Didactică și Pedagogică?

Cred că nu. Trebuie să avem o metodologie de achiziție care să nu mai permită blocarea prin contestații. Va trebui să introducem termeni limită de livrare. Există și posibilitatea ca Editura Didactică și Pedagogică să editeze manualele, dacă o altă editură nu a realizat termenul. Editura Didactică și Pedagogică poate fi o editură de sine stătătoare și să se înscrie la licitații, ca și celelalte edituri. Există manuale cu tiraj mare, pentru materii studiate în toate școlile, care sunt atractive pentru editurile particulare, din prisma profitului, și manuale cu tiraj mai mic, în limba minorităților. Acestea din urmă ar putea fi realizate de Editura Didactică și Pedagogică.

 Ați avut discuții cu doamna director a Editurii Didactice și Pedagogice?

Da. Am avut.

Cum vedeți structura acestei edituri?

Eu cred că, în timp, Editura Didactică poate deveni performantă, cum a mai fost. Înainte de 1989 era singura editură care edita manuale școlare, dar avea mulți tehnoredactori și specialiști.

Să înțelegem că nu vom mai avea manual unic pe materie?

Sigur nu. Conform noii metodologii, primele trei manuale clasificate vor fi adjudecate. Vom avea trei manuale la fiecare disciplină.

Care mai este situația cu Baza Cutezătorii?

Conform unei hotărâri a Guvernului, ea este la RAAPPS. Acesta este statutul. Eu sper ca ministerul să recupereze ce are de recuperat.

 Facilități sau programe pentru elevi?

Programe pentru elevi. Nu am foarte clară situația juridică a Bazei Cutezătorii, în acest moment. Juridicul din minister are obligația să clarifice care sunt drepturile ministerului din acel contract.

Birocrația în învățământ?

Este ucigătoare. Am vrut să văd dacă acel procent de 16% abandon școlar este reală. Nu a fost posibil, pentru că avem elevi plecați la școli în străinătate, dar care nu figurează în statistică. Și apar ca neșcoliți, deși ei sunt la o unitate de învățământ înscriși. Am aflat de la președinta Comisiei de Învățământ din Senatul spaniol și am aflat, aici nu aveam datele, că sunt 100.000 de copii români care învață în Spania. Nu avem o situație a copiilor români plecați la școală în străinătate.

Proiectul „România Educată“ ce părere v-a lăsat?

Important este ca noua lege a Educației să fie promovată și să ajute învățământului. Dacă în proiectul România Educată sunt lucruri bune, trebuie luate și introduse în lege. Legea Educației nu este a lui Andronescu, a PSD sau a domnului președinte Iohannis. 

Comentarii

loading...