Oficialii români au spus însă că România îşi poate asuma această sarcină, conform programului deja stabilit. Finlanda ar urma să asigure preşedinţia Consiliului din iulie 2019.
Concluzia sa a fost că tensiunile politice de la Bucureşti nu vor afecta calendarului preluării conducerii rotative a Consiliului UE.
Sipilä a declarat marţi agenţiei finlandeze STT că România nu are intenţia de a amâna preluarea preşedinţiei UE, programată să înceapă la 1 ianuarie 2019 şi să fie urmată din iulie de Finlanda.
Presa finlandeză aminteşte declaraţia lui Klaus Iohannis conform căreia „situaţia s-a înrăutăţit” şi că există „o necesitate politică de a înlocui guvernul”, pe care l-a numit „un accident al democraţiei româneşti”.
„Suntem în al doisprezecelea ceas şi suntem nepregătiţi. Nu există nicio şansă a unui guvern bun sau a unei implicări corespunzătoare în afacerile europene”, este declaraţia lui Iohannis, preluată de jurnaliştii finalndezi.
În consecinţă Sipilä adeclarat că luni seară Guvernul finlandez s-a pregătit pentru o potenţială solicitare din partea Bucureştiului de a face un schimb şi a prelua de la începutul lui 2019 preşedinţia Consiliului UE, însă o astfel de solicitare nu a fost făcută.
Din contră, Guvernul român a confirmat că îşi va prelua mandatul, aşa cum s-a stabilit.
Luna trecută, comisarul pentru Justiţie al UE, Vera Jourova, şi-a arătat îngrijorarea privind capacitatea României de a gestiona preşedinţia UE pe fondul unor tensiuni interne, mai ales privind corupţia.
Finlanda va prelua preşedinţia Consiliului UE pentru a treia oară în 2019, precedentele dăţi fiind în 1999 şi 2006.
