Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Sali de sport din Dacia, descoperite de istoricii clujeni

Istoricii clujeni au reusit sa reconstituie modul in care romanii din Dacia Traiana isi petreceau timpul liber. Pe langa clasicele petreceri in terme, spectacole din amfiteatre ori dezbateri in forumurile cetatilor, romanii erau mari amatori de ...

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

09.06.2005 - 00:00
Istoricii clujeni au reusit sa reconstituie modul in care romanii din Dacia Traiana isi petreceau timpul liber. Pe langa clasicele petreceri in terme, spectacole din amfiteatre ori dezbateri in forumurile cetatilor, romanii erau mari amatori de sport. Istoricul Carmen Ciongradi, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, a afirmat ca pe teritoriul provinciei romane au fost descoperite mai multe palestre. Este vorba de edificii care serveau deopotriva de stadion si de sala de fitness, in termeni moderni.
Carmen Ciongradi a spus ca astfel de palestre erau construite, practic, pe langa fiecare castru roman, adica fort militar, dar si pe langa marile terme. Ea a adaugat ca in palestrele civile, atletii romani se pregateau pentru probele Jocurilor Olimpice din Antichitate. Romanii se antrenau goi in lupta corp la corp, in aruncarea greutatilor, a sulitei, in alergari sau in saritura in lungime. In palestrele militare, cele mai frecvente exercitii erau aruncatul ghiulelelor, scrima sau lupta cu lancea.
Militarii romani cunosteau si tehnici de lupta corp la corp asemanatoare artelor martiale orientale. Exercitiile fizice alternau cu cele de muzica, retorica si arta dramatica, astfel ca palestrele se transformau din sali de sport in temple ale artei, pentru ca romanii credeau ca spiritul si trupul trebuie educate in egala masura.
Dupa aceste exercitii, ei se relaxau in termele construite special si in care aveau o succesiune de bazine cu apa calda si rece. Aici, romanii nu practicau doar inotul, ci in timp ce faceau sauna jucau zaruri sau alte jocuri de noroc. Unii dintre romani serveau masa chiar in incinta termelor, unde mai aveau parte de masaj si isi ungeau trupurile cu uleiuri inmiresmate.
Una dintre cele mai mari palestre din Europa de Est se gaseste in incinta castrului Legiunii a V-a Macedonica, ce era cantonata in antica Potaissa, azi orasul Turda (judetul Cluj), unde sapaturile arheologice sunt in plina desfasurare dupa ce, anul trecut, istoricii clujeni, cum ar fi lectorul universitar Sorin Nemeti, au descoperit o serie de constructii de mari dimensiuni, printre care cele mai mari terme romane din Dacia.
De asemenea, specialistii au descoperit mai multe bile de piatra folosite de romani in timpul antrenamentelor. Cele destinate plebeilor ori soldatilor de rand erau cioplite din calcar, iar cele destinate ofiterilor sau patricienilor erau confectionate din marmura. Existau bile de diferite marimi, cele mai grele avand un kilogram. "Practic, oamenii puteau sa isi aleaga ghiulele pentru antrenament in functie de forta fiecaruia si de conditia fizica", a adaugat Carmen Ciongradi.
Practic, in mainile unor luptatori antrenati bilele de piatra puteau deveni niste arme de temut in timpul confruntarilor militare. Uneori, in timpul luptelor de camp ori al asediilor, romanii foloseau catapulte daca inamicul era prea departe. Alteori, ei se foloseau de niste bile mai mici, confectionate din plumb, care erau aruncate din prastii.

Sportul era obligatoriu pentru politicieni

In Dacia Romana, potrivit spuselor istoricului clujean, atentia acordata sportului avea in ultima instanta o finalitate militara. Si asta pentru ca membrii elitelor politice trebuiau sa fie intotdeauna capabili sa comande osti, mai ales ca era vorba de o provincie de frontiera a Imperiului Roman.
"Romanii aveau doua modalitati de a se impune in elita. Prima era privilegiul nasterii, iar cea de-a doua era cariera militara, prin care romanii de origine umila, dar inzestrati cu calitati deosebite, puteau avansa pe scara ierarhica in armata si, implicit, pe scara sociala. Insa si cei nascuti in familii senatoriale trebuiau sa serveasca un anumit timp in armata, chiar daca nu isi incepeau cariera militara ca soldati de rand", a mai afirmat Carmen Ciongradi.
Pentru cei care alegeau sa urce in ierarhia sociala prin intermediul carierei militare nu conta doar forta fizica sau vitejia, ci si ingeniozitatea. Pe langa podurile, apeductele ori caile de comunicatii ridicate de inginerii romani, se pastreaza si o serie de inovatii in domeniul armelor. Asa ar fi manubalistele. Este vorba de niste dispozitive asemanatoare cu un arc mecanic, confectionat din metal, capabile sa proiecteze manunchiuri de sageti la mare departare. Acestea erau arme echivalente artileriei de azi, potrivit istoricilor.
Pe teritoriul Romaniei au fost descoperite doar doua baliste de acest fel. Una dintre ele se afla la Muzeul din Cluj, iar cealalta la Muzeul de Istorie din Bucuresti. Carmen Ciongradi a mai mentionat ca aceste dispozitive dateaza probabil din secolul IV dupa Cristos si au fost gasite in localitatile Orsova si Gornea. Manubalistele foloseau sageti mai mari decat cele de arc si mai mici decat sulitele. Arma de la Cluj putea sa proiecteze o sageata cu o asemenea forta incat putea strapunge scutul de fier al adversarului de la o distanta de 800 de metri.
Manubalista se compunea, in principal, din doua inele circulare de platbanda de fier batut cu ciocanul, reunite prin doua bare drepte, fixate cu ajutorul unor nituri si asezate pe un suport de lemn, sustine profesorul Nicolae Gudea, cel care a descoperit dispozitivul de la Cluj.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...