- » Gurile de canal – amplasate fie mai jos, fie mai sus de nivelul strazii – reprezinta, probabil, cea mai mare sursa de nervi pentru soferi, mai mare decat traficul aglomerat sau lipsa locurilor de parcare.
- Problema apare in toate orasele romanesti. Autoritatile se declara constiente de situatie, anunta periodic lucrari de remediere, dar rezultatele abia se vad.
- Cauzele acestui fenomen stresant pentru conducatorii auto difera in functie de cei intrebati: unii sustin ca de vina e natura terenului sau vechimea strazilor, altii acuza neglijenta constructorilor.
De gurile de canal reparate aiurea nu au scapat nici pilotii care au participat la concursul automobilistic desfasurat in mai in Capitala. Potrivit agentiei de stiri Rompres, Bucharest Ring este singurul circuit din Europa care are pe suprafata sa guri de canal, lucru resimtit din plin de concurenti in masinile lor joase cu viteze medii de 200 kilometri la ora. "Nu sunt prea incantat de calitatea suprafetei de rulare. Exista denivelari care ne creeaza probleme serioase", a declarat italianul Andrea Bertolini, campion in FIA GT, care a concurat pe un Maserati MC12. Asta in conditiile in care asfaltul abia fusese turnat special pentru aceste curse.
Bucuresti – 5.000 de lei noi amenda
Problema gurilor de canal mai joase sau mai inalte decat nivelul strazii dureaza deja de ani buni si, in ciuda asigurarilor si eforturilor anuntate de autoritati, va mai tine inca pe atata. O hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (copiind decizii asemanatoare intrate deja in vigoare in mari orase din tara) a stabilit ca, in cazul lucrarilor de reabilitare si de modernizare a sistemului rutier, capacele de canal trebuie aduse la nivel de catre constructorul de drum; in cazul strazilor care nu fac obiectul unei modernizari, capacele vor fi aduse la nivel de catre regiile si societatile comerciale care le exploateaza. Astfel, potrivit Biroului de Presa al Primariei Capitalei, programul de ridicare a gurilor de canal a inceput inca din anul 2006. RADET ne-a transmis ca nici una dintre gurile de canal aflate in responsabilitatea sa nu sunt neconforme, iar Apa Nova a precizat ca incepand de anul trecut a reabilitat sau a pus la dispozitia constructorilor de drumuri capace de canal in valoare de circa 400.000 de euro. "Ne-am propus sa montam aproximativ 260 de capace pe luna pana la epuizarea punerilor la cota. Sunt sofer si cunosc disconfortul unui canal neacoperit sau montat la un alt nivel decat carosabilul. Incercam sa solutionam cat mai repede aceasta problema", ne-a declarat domnul Epsica Chiru, purtator de cuvant Apa Nova Bucuresti. Lucrurile nu merg insa atat de bine. Intr-o incercare de a mai limita numarul "capcanelor" din sosea, primarul Adriean Videanu a anuntat, in mai, ca va amenda regiile si societatile comerciale care au responsabilitati in acest sens cu cate 5000 de lei noi (50 de milioane lei vechi) pentru fiecare gura de canal nereparata. Pana la inceputul lunii iulie, s-au acordat amenzi de peste 250.000 de euro tuturor regiilor si societatilor comerciale care n-au executat lucrari – Apa Nova (cele mai multe amenzi primite in luna iunie, conform datelor Primariei), RADET, Romtelecom, Electrica si Distrigaz.
Iasi – "Lucram cu numai doua echipe"
Programe de refacere sau intretinere sunt in derulare in majoritatea oraselor din Romania, dar rezultatele sunt aproape la fel de inexistente. De exemplu, in urma cu un an, cotidianul "Ziarul de Iasi" publica declaratia directorului Citadin, societatea din subordinea primariei iesene care se ocupa de asfaltari, care afirma ca pana in toamna anului 2006 problema va fi rezolvata. "Primaria ne-a pus in vedere ca pe strazile pe care efectuam lucrari sa aducem la cota aceste guri de canal, altfel nu ne deconteaza valoarea lucrarilor. Tot ce tine de societatea noastra va fi refacut in aceasta vara", a precizat Catalin Neculau.
Luna trecuta, acelasi cotidian a revenit asupra subiectului si anunta ca autoritatile locale au fost "invinse" de canale, care nu vor cu nici un chip sa ajunga la nivelul strazii: "Din 10.000 de guri de canal din Iasi au fost nivelate doar 400".
Directorul Citadin ne-a declarat ca s-a ajuns aici in primul rand deoarece societatea are prea putini oameni pentru astfel de lucrari. "Au fost ridicate gurile de canal de pe bulevardele principale, dar sunt foarte multe pe strazile periferice, iar noi lucram cu numai doua echipe. In plus, au fost divergente cu operatorii de utilitati, care ar trebui sa se ocupe de o mare parte dintre astea, si lucrarile intarzie", a precizat Catalin Neculau. Acesta a mai identificat alte doua motive: "Sunt multe strazi asfaltate de la un capat la altul in urma cu 15-20 de ani, poate mai mult. E normal ca dupa atata timp canalele sa se lase. In plus, de-a lungul timpului, s-au facut plombari succesive, dar gurile de canal au fost neglijate. Azi se adauga doi centimetri de asfalt, maine doi centimetri, poate la ochi nu se vede, dar la roata se simte", a observat managerul societatii care se ocupa cu asfaltarile in Iasi.
In fine, Catalin Neculau recunoaste ca a observat chiar si strazi nou-asfaltate unde s-au lasat deja canalele, dar a declarat ca nu are o explicatie pentru acest fenomen.
Cluj – "Este destul de rara situatia cand caminele se inalta"
Reprezentantii companiei de apa Somes din Cluj sustin ca, printre altele, de vina pentru crearea diferentelor de nivel dintre canale si restul strazii este geologia. "Caminele de vizitare ale utilitatilor pot in timp sa depaseasca sau sa ramana sub nivelul drumului pentru ca se taseaza terenul din jurul lor. Caminele, fiind realizate din tuburi de beton pe fundatie de beton, se taseaza mult mai greu decat restul drumului, mai ales daca nu s-au respectat intru totul normativele de constructie", ne-a declarat Victor Lucian Croitoru, sef Departament relatii publice al companiei.
Pe de alta parte, acesta a admis ca in foarte putine situatii gurile de canal sunt aduse la nivel atunci cand se repara sau se modernizeaza o strada. "Realizarea caminelor de vizitare respecta o tehnologie de constructie aprobata prin normative. Este destul de rara situatia cand caminele se inalta. si nu avem, din pacate, control sau solutii privind fenomenele geologice care duc la tasarea terenului din jur", a incheiat clujeanul.
Specialistii – "Din ce am constatat noi, e o problema de neglijenta"
Pentru a lamuri totusi cum s-ar putea rezolva aceasta problema a caminelor de vizitare si a gurilor de canal am apelat la doi specialisti care se ocupa exact de domeniul intretinerii drumurilor urbane. "In general, lucrarile sunt realizate corect, desi nu putine sunt cazurile in care executia este defectuoasa, cu rezultate extrem de suparatoare pentru utilizatori", este opinia prof. univ. dr. Carmen Chira din cadrul Catedrei Cai Ferate, Drumuri si Poduri a Facultatii de Constructii si Instalatii din Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca. "Pe scurt, structura care sustine caminele de vizitare/gurile de canalizare isi modifica pozitia fata de structura strazii din diverse motive: solicitarile mecanice si vibratiile induse de traficul greu, calitatea terenului suport, utilizarea unor materiale de proasta calitate la realizarea structurii acestor piese, utilizarea tehnologiei nepotrivite sau fenomene care pot aparea neprevazut ca inundatii, cutremure. Odata produse aceste fenomene, trebuie sa se intervina de urgenta pentru remediere, in vederea prevenirii fenomenului de agravare a starii, agravare care se produce destul de rapid", ne-a explicat cadrul universitar.
Carmen Chira sustine ca alte erori pot aparea deoarece atunci cand se realizeaza proiectele de reabilitare sau modernizare a strazilor, plansele de detaliu sunt incomplete sau lipsesc, se folosesc materiale si/sau tehnologii neperformante, iar, peste toate, se constata slaba pregatire sau indolenta muncitorilor. "Daca se opteaza pentru metoda care presupune decuparea ulterioara a spatiului in care este amplasat caminul/gura de scurgere si apoi realizarea stratului de uzura asfaltic in spatiul ramas, problema principala o reprezinta momentul la care se face aceasta interventie. In mod normal, nu ar trebui ca strada sa fie data in functiune si, dupa o oarecare perioada de timp, de multe ori nejustificat de lunga, sa se intervina pentru aducerea la cota cu jenarea, o data in plus, considerabila a traficului", afirma Carmen Chira.
Profesorul Mihai Dicu, de la Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti, este chiar mai transant. "Din ce am constatat noi, e o problema de neglijenta. De obicei, constructorii opteaza pentru ridicarea cotelor la sfarsit, dupa ce termina de asfaltat restul drumului. Or, la final, constata ca fie nu mai au fonduri, fie apar alte lucrari, fie le neglijeaza si atunci lasa gurile de canal neinaltate". La aceasta se adauga problema strazilor vechi, nereparate de mult timp. "Se face o expertiza individuala, se deschide canalul sa se vada ce probleme au intervenit si apoi se decide cum se intervine. Dar problema e ca primariile nu urmaresc aceste aspecte. De obicei, ni se spune ca nu au suficienti oameni si nu apuca sa vada toate gurile de canal", ne-a declarat Mihai Dicu. Acesta considera ca de fapt problema e mult mai simpla: "Tehnologia exista, la fel si proiecte corecte, doar ca nu se aplica".
