Membrii Asociatiei “EcoLogic” din Baia Mare au incheiat recent o serie de lucrari practice in Rezervatia Creasta Cocosului. Actiunile lor se desfasoara in cadrul unui proiect amplu de “Conservare integrata a biodiversitatii prin dezvoltare de forme alternative generatoare de venit pentru comunitatile din jurul Rezervatiei Creasta Cocosului”, proiect cu un buget total de 78.041 USD, inclus in Programul GEF de Granturi Mici.
“Rezervatia face parte din categoria a-III-a IUCN de arii protejate – monumente ale naturii, avand ca scop protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica si peisagistica deosebita. Ea cuprinde cele mai reprezentative ecosisteme montane: de la paduri naturale si pajisti alpine la tinoave si mlastini oligotrofe de mare importanta din punct de vedere al biodiversitatii”, explica Edit Pop, presedinte al Asociatiei “EcoLogic” si coordonator al proiectului. Alaturi de initiatori, in acest program au fost implicati ca parteneri: primariile din localitatile Desesti, Baia Sprie, Cavnic, Muzeul Maramuresului, Muzeul Stiintelor Naturii, Universitatea de Nord, Biroul din Romania al WWF – Danube Carpathian Programme, Peace Corps – Romania, Asociatia Profesionala GeoMMed si Asociatia Salvatorilor Montani din Romania.
Turba tinoavelor, “arhiva” de documentare a istoriei naturale
Principalul domeniu de interes – conservarea biodiversitatii – este abordat sistematic prin trei programe operationale corespunzatoare principalelor tipuri de ecosisteme: montane, forestiere naturale, zone umede. “Masivul Gutai este una dintre regiunile reprezentative din Romania privind prezenta tinoavelor. Turba formata aici – fiind de o mare importanta stiintifica – constituie o veritabila arhiva de documentare pentru arealele actuale si fosile ale diverselor specii de plante si animale. Aceste zone umede, aflate la altitudine, reprezinta ecosisteme importante care contribuie la diversitatea biologica, la ciclul apei, la acumularea globala de carbon, relevanta pentru schimbarile climatice – in mlastini se acumuleaza mai mult carbon decat in alte ecosisteme. Ele detin si alte functii importante pentru comunitatile umane: colectarea revarsarilor apelor subterane, retentia de ape pluviale, retentia de sedimente, diversitatea acvatica si a vietii salbatice ca valori ale patrimoniului natural”, explica Edit Pop. Intre superlativele faunistice ale Maramuresului, biologii enumera: tritonul carpatin, acvila de munte, hermelina, lupul, ursul brun, rasul si pisica salbatica. Insa nu numai asupra valorilor naturale sunt aplecate obiectivele acestui proiect.
Fermierii din preajma rezervatiei folosesc calendarul traditional
Valorile civilizatiei rurale maramuresene sunt ilustrate de unele activitati specifice vietii economico-sociale a comunitatilor locale: recoltarea si prelucrarea lemnului, exploatarea durabila a potentialului considerabil de animale salbatice de interes cinegetic, culegerea plantelor medicinale, a ciupercilor si a fructelor de padure si cresterea animalelor specifice zonei de munte si procesarea produselor lactate: “Restituirea pamanturilor catre vechii proprietari inlocuieste folosirea intensiva si centralizata a pasunilor cu practici mai ecologice potrivite nevoilor si biodiversitatii din regiune. Bruna de Maramures si Turcana sunt rase autohtone de bovine si, respectiv, de ovine preferate de localnici. Harnicii fermieri din zona inca se mai orienteaza dupa vechiul calendar traditional, care pastreaza ciclul natural in ce priveste pasunatul si cositul. Ciobanii prefera metodele ancestrale, care dateaza de secole. In fiecare primavara, in toate satele, oile sunt adunate in turme mari si sunt urcate pe munte. Beneficiind de pasunile naturale, acestea raman in munti pana la sfarsitul toamnei. Pentru perioada de iarna, oile sunt coborate in sat, unde sunt hranite cu fanul cosit de pe pajistile masivului”, spune coordonatorul proiectului.
