Cum distrug turiștii cele mai frumoase peșteri din România

Speologii români și norvegieni vor studia efectele pe care vizitele turiștilor le au asupra microclimatelor din cinci dintre cele mai importante peșteri din România.

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

Actualizat: 21.09.2014 - 21:53

Succesul turistic de care se bucură cinci dintre cele mai frumoase peșteri din România constituie cel mai mare risc pentru microclimatele formate de-a lungul mileniilor în interiorul lor. Specialiștii de la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță”, filialele din Cluj și din București, de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca și de la Universitatea Bergen din Norvegia vor monitoriza, timp de doi ani, schimbările produse în cinci dintre cele mai importante peșteri din România, care au devenit obiective turistice.

Este vorba de Peștera Urșilor, Peștera Meziad, Peștera Muierilor, Peștera Polovragi și Peștera Valea Cetății. O altă peșteră, care nu este deschisă publicului, ca furniza cercetătorilor măsurători–etalon, cu care vor fi comparate rezultatele măsurătorilor efectuate în cele cinci caverne vizitate de turiști. „Cercetarea va viza, de exemplu, efectul coroziv al dioxidului de carbon rezultat în urma respirației vizitatorilor asupra pereților de calcar ai peșterilor sau modul în care particulele de praf influențează biocenozele formate în peșteri“, spun reprezentanții Universității „Babeș-Bolyai“. Proiectul de cercetare va fi finanțat cu suma de 900.000 de euro, prin intermediul granturilor EEA. Este vorba de fondurile oferite de guvernele din Norvegia, Liechtenstein și Islanda. La finalul cercetărilor, specialiștii în speologie vor întocmi hărți de risc. Acestea sunt menite să îi ajute pe administratorii celor cinci peșteri să limiteze impactul negativ pe care fluxul de turiști îl are asupra microclimatului din fiecare carvenă în parte.

Obiective turistice deosebit de importante

Cele cinci peșteri sunt faimoase la nivel internațional. Una dintre cele mai frumoase peșteri din Europa este Peștera Urșilor, din județul Bihor. Intrarea în peșteră a fost descoperită întâmplător, în anul 1975, cu prilejul unor lucrări în cadrul unei cariere de marmură din apropiere. În peșteră există un număr impresionant de fosile și de urme ale unei specii, Ursus spelaeus sau Ursul peșterilor, dispărută acum 15.000 de ani. În interiorul peșterii există două galerii principale, una care poate fi vizitată de către turiști, iar alta rezervată activităților de cercetare științifică. Temperatura în interiorul peșterii este constantă, de 10 grade Celsius, iar nivelul umidității ajunge la 97 la sută. La rândul său, Peștera Meziad, situată tot în județul Bihor, este una dintre cele mai lungi caverne din România.

Printre primii cercetători științifici care au vizitat Peștera Meziad s-a numărat celebrul savant Emil Racoviță, întemeietorul științei numită biospeologie și al primului Institut de Speologie din lume, cel din Cluj, care poartă azi numele marelui biolog român. Peștera Meziad a fost amenajată și deschisă turiștilor în anul 1972. Lungimea peșterii de este 4.750 de metri și există mai multe nivele. Peștera Muierilor este situată în județul Gorj și are o lungime de 7.000 de metri, pe patru niveluri. Peștera Polovragi este amplasată în Munții Parâng și are o galerie vizitabilă cu lungimea de 800 de metri. În peșteră există o colonie de lilieci, care numără sute de exemplare. Cea de-a cincea peșteră care va fi studiată de speologii români și de cei norvegieni este Peștera Valea Cetății, situată în apropierea orașului Râșnov, din județul Brașov. Lungimea totală a peșterii este de 958 de metri. Ea a fost descoperită în mod accidental în anul 1949. Ea a fost deschisă accesului turiștilor în anul 2011.   

Peștera Urșilor adăpostește o mare cantitate de fosile ale Ursus spelaeus

Citește totul despre:

Comentarii