Dacă pentru creştini Crăciunul reprezintă, înainte de toate, Naşterea Domnului, am putea să ne întrebăm cum se raportează la această sărbătoare oamenii care se declară atei. „România liberă“ a stat de vorbă cu câţiva dintre aceştia despre partea seculară a Crăciunului.
Din perspectiva celor care văd Crăciunul ca pe o sărbătoare creştină, semnificaţia acestei zile este clară şi nenegociabilă: „Subiectul sărbătorii este Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos din Fecioara Maria şi, prin aceasta, începutul mântuirii noastre. A serba altceva decât Naşterea Domnului de Crăciun presupune, logic, a nu serba Crăciunul, ci o cu totul altă sărbătoare. De aceea, este necesară separarea cât mai clară între Crăciun şi obiceiurile de iarnă, multe dintre ele de dată foarte recentă, care vorbesc despre cu totul altceva decât despre Naşterea lui Iisus Hristos“, explică teologul Bogdan Duca.
Pentru cei 86,5% din românii care s-au declarat creştini ortodocşi la ultimul recensământ lucrurile sunt simple. Cum celebrează însă ateii Crăciunul? Îl celebrează sau nu? „Oricât de atei am fi noi, toţi suntem prizonierii unor tradiţii“, spune George. „Crăciunul a fost deturnat către o semnificaţie mai puţin religioasă şi e mai degrabă un prilej de sărbătorire, de bucurie, dincolo de semnificaţia primară. Prin urmare, mă bucur de Crăciun la fel ca toţi creştinii şi necreştinii. Să fim realişti, pentru creştinul obişnuit, Crăciunul nu semnifică atât întruparea lui Dumnezeu, cât e o ocazie de a petrece timpul alături de familie, de a oferi cadouri, de a fi liber de la muncă“, mai spune el.
În zilele noastre, simbolurile acestei sărbători sunt bradul, petrecerile şi Moş Crăciun îmbrăcat în roşu, care este o invenţie de marketing a secolului XX, pentru creşterea vânzărilor. Creştină, atee sau secularizată, lumea apreciază sărbătoarea Crăciunului. De altfel, aceasta este singura sărbătoare preluată şi de civilizaţii care au alte religii. În Japonia, de pildă, unde creştinii reprezintă sub 1% din populaţie, Crăciunul este o ocazie generală de socializare şi de oferit cadouri.
„Nu am nimic nici cu Moş Crăciun (îmbrăcat în roşu la propunerea Coca-Cola – altfel ar trebui să fie înveşmântat în haine de episcop: el este nimeni altul decât Sfântul Nicolae), nici cu filmele de Crăciun, nici cu diversele obiceiuri de Crăciun atât timp cât ele ţin cont de realitate: Crăciunul este o sărbătoare exclusiv creştină, menită să serbeze Naşterea lui Iisus Hristos. Nucleul sărbătorii este oferit de ceremoniile din diversele biserici creştine. Restul obiceiurilor de Crăciun sunt secundare şi auxiliare. Fără nucleu, îşi pierd sensul şi devin ilicite“, mai spune teologul Bogdan Duca.
„Crăciunul e o sărbătoare seculară“
Pe de altă parte, ateul militant P.Z. Meyers spunea: „Sărbătoresc Crăciunul, împodobesc bradul, e o sărbătoare seculară“. De aceeaşi părere este şi românul Alex Nicolin. „Eu văd Crăciunul ca pe o sărbătoare seculară, care presupune reunirea familiei, a prietenilor şi oferirea de daruri. Nici în tradiţia creştină Crăciunul nu se sărbătorea până în secolul XIX, nici la noi, nici în Occident. Ba chiar puritanii englezi au încercat să interzică sărbătoarea, pentru că era prilej de beţie, dezmăţ şi scandaluri. Aşa că nu e nevoie neapărat de credinţă, sau de recunoaşterea unui eveniment religios pentru a sărbători, sau pentru a folosi simbolurile care nu au caracter strict religios, cum ar fi bradul, şi care au fost oricum preluate din alte religii. Bradul şi cadourile sunt probabil tradiţii mai vechi, care vin din cultura şi posibil religia germanică“, spune el.
Scriitorul Florin Iaru este ateu, dar nu unul încrâncenat. „Respect tradiţia şi credinţele altora dacă sunt frumoase. Merg şi de Înviere şi aprind o lumânare: e frumos, oamenii sunt împreună şi-şi pasează Lumina. Ce poate fi mai tonic? De Crăciun, vorbesc cu un amic să se costumeze, iau brăduţ, îl împodobesc, cumpăr cadouri, vin, cozonaci. De fapt, Crăciunul actual este o invenţie Coca-Cola. Eu nu văd nicăieri, da’ nicăieri în oraş vreo conotaţie religioasă. Toată lumea e cu Moşu’, nimeni cu Bethleemul“, spune Iaru.
„Moşul e o poveste, iar copilăria fără poveşti e ruina copilăriei“
Deşi ideea de Moş Crăciun provine din creştinism, în timp personajul a căpătat o reprezentare laică.
Sursa primară de inspiraţie a fost Sfântul Nicolae, un episcop care a trăit în secolul al IV-lea, fiind renumit pentru faptul că împărţea cadouri oamenilor săraci. Legenda spune că ar fi dăruit câte 100 de galbeni la trei fete sărace, înainte de a se mărita, pentru ca acestea să nu ajungă să se prostitueze. „Moş Crăciun e o invenţie bună. Băieţelul meu îl aşteaptă, e o poveste. Iar copilăria fără poveşti e ruina copilăriei“, spune Florin Iaru. În schimb, pe Alex Nicolin îl lasă indiferent povestea Moşului. „Să dai cadouri în nume propriu mi se pare mai cinstit. Eu, când o să am copii, nu o să-i păcălesc cu Moşul“, a conchis el.
