Traian Băsescu se contrazice. Răspunde Justiția la comenzi politice?

După ce instanța a menținut sechestrul pe terenul deținut de Ioana Băsescu în comuna Nana, Traian Băsescu a simțit nevoia să spună că totul ar fi pornit de la „acțiuni politice“ îndreptate împotriva sa. Aprecierea contrastează însă puternic cu alte sute de declarații ale președintelui care și-a făcut, în cei zece ani de mandat, o misiune din apărarea procurorilor și criticarea celor care atentau la independența justiției.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 09.03.2015 - 12:06

După ce instanța a menținut sechestrul pe terenul deținut de Ioana Băsescu în comuna Nana, Traian Băsescu a simțit nevoia să spună că totul ar fi pornit de la „acțiuni politice“ îndreptate împotriva sa. Aprecierea contrastează însă puternic cu alte sute de declarații ale președintelui care și-a făcut, în cei zece ani de mandat, o misiune din apărarea procurorilor și criticarea celor care atentau la independența justiției.

Surprinzătoarele declarații au fost făcute de fostul președinte, pe Facebook, la două zile după ce Tribunalul Călărași a respins contestația depusă de Ioana Băsescu și de alți proprietari la decizia procurorilor din 16 februarie, de a institui sechestru asupra mai multor bunuri mobile și imobile, inclusiv 735 de hectare de teren din Nana.

„Îmi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010. Pe fond, aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva mea“, a scris, sâmbăta trecută, Traian Băsescu. Reamintind că fiica sa a cumpărat cele 290,4 hectare de la o firmă italiană, „în baza înscrisurilor legale de la cartea funciară, cu deplină bunăcredință“, fostul șef al statului a precizat, totuși, că nu exclude posibilitatea „să fi existat ilegalități“ în procesul de restituire a terenurilor. „Asta va constata justiția, iar cei care au încălcat legea vor răspunde“, a completat Băsescu. Din păcate, această declarație de încredere în capacitatea justiției de a face lumină în cazul Nana a fost dinamitată tocmai de începutul mesajului referitor la acțiunile politice.

Parchetul cere intervenția CSM

Declarațiile fostului șef al statului au fost sancționate prompt de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care instrumentează dosarul Nana. „Conducerea Ministerului Public apreciază ca fiind regretabil faptul că un fost președinte al României pune la îndoială independența și imparțialitatea procurorilor, acest lucru fiind de natură să afecteze prestigiul și credibilitatea justiției“, se arată în comunicatul instituției conduse de Tiberiu Nițu. Precizând că „măsurile procesuale dispuse de procurori într-un dosar penal sunt analizate și validate doar de către judecători“, Parchetul General a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să își îndeplinească obligația legală de a-i apăra pe procurori și judecători de orice „act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea“.

Schimbare de discurs

Pe 8 aprilie 2014, când Parchetul General era sesizat de Corpul de Control al premierului, Traian Băsescu profita de prezența la bilanțul MAI pentru a transmite un mesaj: „Vă rog, aici, pe voi, pe polițiști, pe procurorul general, pe procurorul șef DNA, pe procurorul șef DIICOT, anchetați imediat și, dacă e încălcare de lege, să răspundă inclusiv președintele României!“.

Fostul șef al statului s-a pronunțat, de altfel, de nenumărate ori în apărarea independenței justiției și împotriva politicienilor care, atunci când se vedeau vizați într-o anchetă, invocau comenzi politice. Pe 20 iulie 2011, de pildă, după prezentarea Raportului Comisiei Europene pe justiție, Traian Băsescu spunea, de la tribuna Palatului Cotroceni: „Marele minciuni promovate de presă, alături de grupuri de politicieni, sunt legate de comanda politică la diverse instituţii, mai ales când e vorba de ANI sau de DNA sau de Parchetul General. Dragi jurnalişti, am rugămintea să înţelegeţi următorul lucru: instituţiile despre care am vorbit, ANI, DNA şi Parchet General, nu mai sunt cele din 2004. Instituţiile funcţionează autonom şi toată încercarea dumneavoastră de discreditare a acestor instituţii - a dumneavoastră, a politicienilor şi a altora - spunând că ar lucra la comandă politică nu fac decât să vă penibilezeze, pe dumneavoastră şi pe politicienii care susţin acest lucru“.

O poziție inspirată a avut fostul președinte și când a izbucnit scandalul Mircea Băsescu-Sandu Anghel: „Sunt încrezător că justiția va scoate la iveală adevărul în această dispută publică (...). Închei asigurându-vă că între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-ţi apăra fratele aleg consolidarea justiţiei“. Despre independența și corectitudinea justiției ne-a vorbit Traian Băsescu și mai de curând, în februarie 2015, când a început să plouă dinspre DNA cu cereri de urmărire penală și arestare împotriva Elenei Udrea: „Justiția este corectă și nu eu voi discuta justiția, pe care am susținut-o în independența ei“.

Apare, firesc, întrebarea: s-a întâmplat ceva între timp și, dacă da, ce anume, care să justifice schimbarea de abordare a fostului șef al statului?

Cronologie: De la ancheta dispusă de Victor Ponta la sechestru

7 noiembrie 2013: Ioana Băsescu recunoaște că a cumpărat suprafața de teren de la o societate ce avea ca unic acționar un cetățean italian și că a apelat la un credit ipotecar în valoare de 1,028 milioane euro, pe 30 de ani.

8 noiembrie 2013: Traian Băsescu precizează că el și-a convins fiica să facă achiziția, deoarece și-a dorit pământul, dar nu a putut obține finanțare de la bancă.

13 noiembrie 2013: Premierul Ponta vorbește, după o ședință a grupurilor parlamentare ale PSD, de înființarea unei comisii de anchetă pe „cazul Călărași“. În aceeași zi, ministrul Finanțelor de atunci, Daniel Chițoiu, afirmă că a fost sunat de Traian Băsescu cu rugămintea de a nu-l schimba din funcție pe Radu Ghețea de la șefia CEC Bank, instituție de la care luase Ioana Băsescu creditul ipotecar.

14 noiembrie 2013: Premierul Ponta anunță că a cerut Corpului de Control să efectueze verificări la Oficiul de Cadastru Călărași.

19 noiembrie 2013: Tot Ponta vorbește de o a doua comisie parlamentară de anchetă, prima structură urmând să analizeze activitatea CEC Bank.

1 decembrie 2013: Premierul declară că el crede că Traian Băsescu deținea de mai mult timp terenul, dar că a vrut „să-l albească“ spre finalul mandatului.

7 aprilie 2014: Tot Ponta anunță, citând raportul Corpului de Control, că „aproape 80% din terenuri sunt returnate ilegal“ în comuna Nana. La puțin timp, Guvernul sesizează Parchetul General.

13 aprilie 2014: Traian Băsescu face declarația pentru care senatorul PSD Gabriela Firea i-a depus plângere penală pentru amenințare și șantaj.

16 aprilie 2014: Parchetul General anunță începerea urmăririi penale în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Vizați sunt edilul comunei și funcționari din Primărie. Ulterior, anchetatorii precizează că este vorba de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

4 mai 2014: Premierul declară că el crede că Traian Băsescu „se va duce“ la pușcărie, fiind „cercetat în dosarul Nana“.

4 iunie 2014: Comisia de anchetă Călărași își încheie activitatea fără a-și prezenta raportul, după mai multe luni de verificări, timp în care membrii acesteia se remarcă inclusiv prin chemarea la audieri a unui fost primar al comunei decedat în anul 2008.

16 februarie 2015: Procurorii instituie sechestru asupra mai multor bunuri mobile și imobile, inclusiv asupra terenului cumpărat de Ioana Băsescu.

6 martie 2015: Măsura este menținută de Tribunalul Călărași.

Citește totul despre:

Comentarii