O tragedie care putea fi evitată: întrebările la care trebuie să răspundă autoritățile

În a treia zi de la cea mai gravă tragedie din ultimii douăzeci de ani, încă nu se știu toate detaliile legate de modul în care a fost avizat și controlat de autorități clubul care a devenit coșciug pentru 30 de tineri.

Share

Dan Gheorghe 0 comentarii

Actualizat: 02.11.2015 - 11:59

În a treia zi de la cea mai gravă tragedie din ultimii douăzeci de ani, încă nu se știu toate detaliile legate de modul în care a fost avizat și controlat de autorități clubul care a devenit coșciug pentru 30 de tineri.

Incendiul din Clubul Colectiv care a luat, până acum, 30 de vieți și a rănit 200 de tineri în seara zilei de 30 octombrie a stârnit indignare, mii de oameni au ieșit în stradă, rețelele de socializare s-au încins găzduind mii de mesaje de solidaritate cu victimele și familiile lor. Furia publică s-a îndreptat în primul rând împotriva proprietarilor Clubului Colectiv, după ce s-a aflat că aceștia nu aveau aviz de securitate la incendiu de la Pompieri, că au folosit materiale ieftine pentru antifonarea spațiului, că au asigurat o singură ieșire pentru 500 de persoane și că au permis folosirea de artificii și, în alte ocazii, chiar de reale efecte pirotehnice în timpul concertelor.

Ancheta în cazul tragediei de la Colectiv, desfășurată referitor la fapte, nu la persoane, a fost preluată de Parchetul General și dosarul este deschis pentru omor calificat.

Primii vizați sunt însă cei trei acționari ai clubului - Alin George Anastasescu, Costin Mincu, Cătălin Gancea. Pe ei, legea îi obliga să ceară aviz de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru a-și desfășura activitatea. Astfel, o întrebare care a circulat în spațiul public a fost „De ce funcționa clubul fără respectarea normelor privitoare la protecția împotriva incendiilor?”. Dar poate că întrebarea corectă ar trebui să fie „De ce a fost lăsat să funcționeze?”.

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat, sâmbătă dimineaţă, că la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă nu există niciun document de autorizare pentru activităţile din Clubul Colectiv. “La nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nu există nicio solicitare, niciun document că ar fi fost emisă vreo autorizaţie pentru desfăşurarea activităţilor în locaţia respectivă”, a spus Arafat. Contactați de România liberă, reprezentanții ISU au transmis că nu au făcut niciun control la Colectiv pentru că nu exista în baza lor de date adresa respectivă: "Nu aveam de unde să știm că acolo funcționează o locație fără aviz."

Și aici intră în discuție responsabilitatea instituției care a acordat autorizație de funcționare clubului Colectiv – Primăria Sectorului 4.

„Nu.” Acesta a fost răspunsul primarului Cristian Popescu Piedone la întrebarea dacă are ceva să-și reproșeze în cazul tragediei de la Colectiv. “Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcționare”, a spus edilul. Modul în care a autorizat și controlat activitatea clubului ridică însă semne de întrebare.

1. Ce înseamnă funcționare cu respectarea legilor „pe proprie răspundere”?

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor îi obligă pe patronii și administratorii cluburilor să „solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu”. Nu au făcut acest lucru pentru că șansele să primească undă verde de la Pompieri pentru a-și desfășura activitatea, în stadiul în care se afla clubul – antifonat cu materiale slab ignifuge și cu o singură ieșire –, erau extrem de slabe. Dar discuția ar trebui pornită de aici încolo. Așadar, nu aveau aviz de la Pompieri. De ce funcționau, totuși? Pentru că legislația în vigoare le permite să declare pe proprie răspundere că respectă legile, inclusiv pe cele privitoare la protecția împotriva incendiilor. Dar ce înseamnă această declarare pe proprie răspundere? Dacă res­pectivul club a declarat unei instituții că respectă legea, nu este responsabilitatea acelei instituții să verifice dacă cele declarate sunt reale?

2. Avea clubul autorizație de construire?

Pe site-ul Primăriei Sectorului 4 există o listă de documente eliberate de instituție patronilor clubului Colectiv, făcută publică în urma zecilor de întrebări care s-au îndreptat către autorități. Pe acea listă nu se regăsește însă o autorizație de construire. Chiar dacă nu a fost construit de la zero, ci reamenajat – transformat dintr-o hală a fostei fabrici de adidași Pionierul în club – avea nevoie de autorizație de construire. Mulți dintre noi am avut nevoie de o astfel de autorizație chiar și pentru o mică modificare a apartamentului sau a casei în care locuim, astfel că este puțin probabil ca o astfel de amenajare ca cea de la Colectiv să nu fi avut nevoie. Până acum nu s-a ridicat deloc această problemă, așadar nu știm dacă Primăria a procedat corect avizând funcționarea acestui local. Acest detaliu este important pentru că autorizația de construire este condiționată de un aviz de la Pompieri.

3. De ce a luat primăria de bună declarația patronilor că au 80 de locuri?

În seara zilei de 30 decembrie, la concert au participat în jur de 500 de persoane. Locul era cunoscut ca unul în care se organizau frecvent concerte și festivaluri de muzică. Dar în declarația pe proprie răspundere dată de unul dintre patroni la primărie, și acceptată de bună de funcționari, acesta declară că numărul de locuri pentru consumatori este „80 locuri scaun”, iar unitatea era una de „alimentație publică, de tipul bar/club”. Așadar, patronii au indus ideea că e de fapt un bar obișnuit, și nu o adevărată sală de spectacole, cu peste 500 de locuri. Și atunci, de ce au avut încredere funcționarii primăriei în această declarație? Nu și-au dat seama, în urma controalelor, că declarația este nereală? Această subestimare a capacității le-a permis patronilor să eludeze respectarea unor condiții drastice de funcționare, precum asigurarea unui număr de cinci-șase ieșiri de urgență. Chiar și fără un control la fața locului, angajații primăriei ar fi trebui să aibă suspiciuni dacă se uitau la suprafața declarată: 425 metri pătrați.

4. Ce au controlat inspectorii primăriei cu zece zile înainte?

Ironia amară face ca o echipă de inspectori comerciali ai Direcției Generale de Poliție Locală Sector 4 să viziteze clubul Colectiv, de pe strada Tăbăcarilor, cu nouă zile înaintea tragediei. Polițiștii locali au constatat că se respectă obiectul de activitate impus prin autorizație, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentația publică. „În consecință, a fost aplicată o sancțiune contravențională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.” Nimic despre un spațiu care era folosit pentru spectacole cu un public de sute de persoane, cu o singură ieșire, de exemplu. „Precizăm că reprezentanții Autorității Locale Sector 4 au desfășurat verificările în baza atribuțiilor impuse prin Legea Poliției Locale, neavând competențe în a controla respectarea normelor PSI (de prevenție și stingere a incendiilor)”, explică un comunicat al Primăriei Sectorului 4. 

5. De ce a fost controlat clubul în afara orelor de funcționare?

Acordul de funcționare nr. 3909 din data de 14.01.2015 dat de Primăria Sectorului 4 clubului Colectiv precizează că orarul de funcționare al acestuia este de miercuri până duminică, între orele 17-05. Controlul realizat de inspectorii primăriei a fost însă făcut în cursul după-amiezii de miercuri, 21 octombrie. „Noi, primăria, la controlul pe care l-am efectuat, l-am făcut până în orele 16:30, unde noi am verificat efectiv actele, într-o încăpere goală şi ni s-au pus la dispoziţie documentele”, a spus primarul. Motivul: „multe instituții de control, printre care și primăria, își închid porțile la orele 16.30”.

6. Câte cluburi se află pe raza Primăriei Sectorului 4 și cum stau la capitolul norme de incendiu?

Răspunsul la această întrebare e simplu: două cluburi – Colectiv și Fabrica. Iar acest răspuns generează o altă întrebare: Dacă există doar două astfel de cluburi pe raza sectorului 4, de ce nu sunt controlate mai riguros? Această întrebare și multe altele rămân, însă, în aer. Edilul sectorului 4 nu a răspuns ieri la telefon, în ciuda încercărilor noastre repetate. În jur de 12.000 de oameni au ieșit ieri în stradă într-un marș al tăcerii. Fără cuvinte, ei pun presiune pe cei care trebuie să răspundă.  

Renaște solidaritatea

Dezastrele scot la suprafață solidaritatea umană. Românii au dat, încă o dată, dovadă că pot fi uniți în cele mai cumplite clipe din viața lor. Așa s-a întâmplat după tragedia din clubul „Colectiv“. Și tot ei, oamenii simpli, au ieșit duminică în stradă, într-un marș al tăcerii. Transmițând autorităților, prin intermediul pancartelor și lumânărilor, că nu mai vor ca, din cauza corupției, nevinovații să moară.

fost momentul în care oamenii au tăcut. Și au vorbit în locul lor candelele și florile. Un marș al tăcerii, dar în același timp al unei furii înăbușite. Au mai vorbit și pancardele încropite din cartoane agățate de câte un băț. Pe hârtie fuseseră scrise mesaje mai mult decât edificatoare. „Nu mai vrem să fim mințiți“, „vrem adevărul“, „nu mai vrem să-i vedem pe frații noștri cum mor pe trotuare“, „trebuie să luăm atitudine“. Au fost cel puțin 10.000 de oameni, alte surse spun 12.000 sau chiar 15.000, în ziua de duminică, la mai puțin de 48 de ore de la tragedia din clubul „Colectiv“ din Capitală. Rețelele de socializare se înroșiseră deja de mesajele care circulau din om în om. Toți și-au dat întâlnire la Universitate, la ora 14.00, duminică, pentru a porni în marș spre fatidicul club.

S-au adunat acolo, în centrul orașului, mii de suflete. Alții au venit direct în fața clubului. Joncțiunea între cele două mari corpuri umane s-a făcut în jurul orei 15.00, iar atunci s-a văzut cât de înguste sunt străduțele care ajung până în fața clădirii în care numai moartea mai respiră. Nimeni însă nu s-a îmbulzit. Toți stăteau la locul lor, așteptând să le vină rândul până în locul unde se depuneau candelele și florile. Erau fosarte mulți în mulțime. Dar nu numai ei. Și maturi, și bătrâni, femei, bărbați. Cei mai mulți cu lacrimi în ochi. Până și jandarmii care asigurau ordinea își treceau din când în când mâna în colțul ochilor, semn al emoției care cuprinsese pe toată lumea. Pe un drapel tricolor de mari dimensiuni fusese scris cu un marker „eroii nu mor“. Au fost eroi în acest loc al ororii, vineri seara.

Despre eroii de lângă noi

Poveștile ies la iveală de la o zi la alta, din ce povestesc martorii tragediei.  Citesc de pe agențiile de știri povestea celui care a fost Claudiu Petre, un blogger dat dispărut inițial, apoi identificat între cadavrele de la IML. El a reușit printre primii să iasă din localul cuprins de flăcări, dar apoi s-a întors, au arătat martorii acelor scene terifiante. Claudiu reușește astfel să salveze mai mulți răniți care căzuseră leșinați, din cauza fumului toxic. Un prieten de-al său arată despre Claudiu că era un bărbat corpolent, atletic, la cei 36 de ani ai săi. După tot efortul pe care l-a depus, ieșind în cele din urmă din clădire, a fost preluat de o ambulanță. După aceea, familia n-a mai știut nimic de el, în toată învălmășeala creată. Cu atât mai mult cu cât răniții au fost duși în vreo 15 spitale din București și din apropierea Capitalei. Pentru ca, într-un final, rudele să-l identifice printre cei decedați. O altă dovadă de curaj e a unui anumit Marian, care locuiește în apropierea clubului „Colectiv“.

El se întorsese de undeva vineri seara, cu mașina. Observă lumea disperată care fugea din local. Atunci pune mâna pe telefon și-și anunță vecinii și prietenii. Erau chiar primele minute ale dezastrului. Sar mai mulți și pătrund în clădirea din care se auzeau țipete, să scoată de acolo cât mai mulți oameni. Apar în scurt timp și polițiștii, care pun și ei mâna la tot efortul, apoi răsar, una după alta, ambulanțele. Autorul postării ține să remarce ritmul alert în care apăraeau tot mai multe sirene, și cum toată operațiunea se desfășoară într-un mod organizat, milităresc aproape. Medicii de pe ambulanțe fac resuscitarea unora dintre pacienți direct pe caldarâm, încercând cu disperare să rețină viața în trupurile inerte.

„Așa arată iadul“

Cineva a scris, tot pe Facebook, că „așa arată iadul“. Când flăcările au cuprins tavanul, stâlpii de susținere, țipetele și vaietele au dat startul panicii. A început o cursă a disperării, cei mai puternici reușind să scape, îndreptându-se spre ieșire, călcându-i pe alții în picioare. Alcineva își amintește că încerca să iasă, dar culoarele pe care fugea dădeau mereu spre alte ziduri, încât nu reușea să vadă unde e scăparea, ca și cum ar fi fost într-un labirint. Cei care reușiseră într-un final să iasă afară își strigau prietenii, dându-și seama că mulți au rămas înauntru. Unul dintre primii pompieri care au intrat în clădire povestea de fumul negru care îmbrăcase haosul. Cele mai noi declarații ale oficialităților se referă la faptul că materialele plastice cu care fuseseră îmbrăcați pe interior pereții clubului au degajat, arzând, substanțe extrem de periculoase, ca explicație că mulți dintre tinerii aflați în club la ora tragediei și-au pierdut cunoștința, fără a mai fi capabili să-și salveze viața.

A fost ca la război

Emblematică este, în același timp, declarația profesorului Ioan Lascăr, șeful Clinicii de chirurgie plastică și reparatorie din cadrul Spitalului Floreasca. Specialistul a exclamat că de la Revoluția din 1989 nu a mai văzut o mobilizare atât de mare a resurselor umane și materiale. Cu adevărat așa a fost, având în vedere că sute de medici și asistente medicale au venit de acasă în noaptea fatidică, din proprie inițiativă, fiecare la spitalul unde lucra, pentru a prelua pacienții care veneau în valuri, în timp ce erau transportați de zeci de ambulanțe.

„Intervențiile în acest caz sunt similare celor din război. Nu am mai văzut așa o mobilizare a resurselor umane și materiale de la Revoluție“. Medicul descrie în continuare starea deosebit de gravă a pacienților aduși la spital. Unii cu arsuri pe aproape tot corpul, alții răniți, dar toți cu dificultăți majore în respirație, după ce inhalaseră gaze toxice. Primele evaluări ale stării de sănătate îi trimit pe cei mai mulți pacienți direct pe masa de operație. „E ca la război, se operează simultan în mai multe săli, Spitalul Floreasca are această capacitate. Acest spital este continuu cu arma la picior“, remarcă profesorul Lascăr. Fără a uita să spună că, mai ales în asemenea situații, bisturiul mai are nevoie și de ajutorul lui Dumnezeu.

„Mamă, n-o să mor, nu?“

Coșmarul este însă greu de des­cris în cuvinte. Alte mărturii vin să ne arate dezastrul, așa cum a fost văzut de salvatori. Trupuri mutilate de foc erau scoase din clădire. Niște copii, nu aveau mai mult de 16 ani. Pompierul aduce un puștan pe brațe, până la ambulanță. Alt pompier vine cu fratele primului oropsit. Scena este de-a dreptul cutremurătoare. Arsurile erau nu numai extinse, dar mai ales în profunzime, încât cădea carnea de pe ei. Unul dintre copii se uită la asistenta medicală și plânge. Dar plânge cu sânge. Și o întreabă, ca și cum ar fi mama lui. „Sunt rău? E grav?“. Asistenta îl ținea de mână, iar el a continuat s-o întrebe. „Mamă, n-o să mor, nu?“. Asta a remarcat ulterior și ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, anume faptul că în clubul cu pricina erau și minori, la ora spectacolului. Dovada cea mai bună este legată de vârsta pacienților care se luptă acum pentru viață în Spitalul „Grigore Alexandrescu“. Sunt patru pacienți sub 18 ani. Cel mai mic are 14 ani. Patru sunt aici. Cine știe câți minori mai sunt și în alte spitale.

Coadă la donarea de sânge

Viața are șanse mai ales acolo unde există solidaritate. La acest capitol, românii sunt în aceste zile de nota zece. Numai judecând după miile de oameni din București și din alte mari orașe care au luat cu asalt zilele acestea centrele de transfuzii, să doneze sânge. N-a mai contat că era weekend. S-au format cozi întregi, dar nimeni nu era deranjat că așteaptă. Toți cu gândul că salvează pe cineva. Medicii au spus oamenilor că pot veni și în zilele următoare să doneze, pentru că de sânge va fi nevoie în continuare. Și chiar va fi nevoie, având în vedere starea gravă a multora dintre cei peste 160 de oameni internați în spitalele Capitalei. Autoritățile se așteaptă ca numărul deceselor să crească. Este cea mai terifiantă concluzie care a reieșit dintr-o analiză de ultimă oră făcută de grupul de lucru de la Guvern, format din oficialități și medici de renume. S-ar putea chiar ca numărul celor ce vor pierde lupta cu moartea să se dubleze, a spus premierul Victor Ponta, în condițiile în care în spitale sunt acum aproape 90 de pacienți în stare critică.

Medici din alte țări

Solidaritate înseamnă și medici din alte țări care au venit în România, să dea o mână de ajutor colegilor lor. Așa e cazul celor din Israel, Austria sau Franța. „Nu am mai văzut o asemenea tragedie în toată cariera mea. Imediat ce am auzit de incident ne-am oferit ajutorul“, vorbind și în numele altor colegi de-ai săi din Israel, care au ajuns în România în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Situația membrilor trupei “Goodbye to Gravity“

Doi dintre membrii trupei „Goodbye to Gravity“, care concerta în clubul „Colectiv“ din București și-au pierdut viața. Este vorba despre chitariștii Mihai Alexandru și Vlad Țelea. O trupă decimată de acest dezastru. Chiar în ziua în care oamenii aceștia își lansau un album.

Despre ceilalți membri ai trupei se știe că și ei sunt într-o stare destul de gravă. După cum este cazul lui Alex Pascu, basist, care a trecut deja prin două operații. El are arsuri pe 30% din suprafața corpului. O situație mai delicată e a solistului Andrei Galut, acesta având arsuri, dar fiind și intoxicat cu fum, fiind ventilat mecanic, după cum descriu agențiile de presă. Nu se știe situația celui de-al cincilea membru al trupei, Bogdan Lavinius.

„De ce nu învățăm?!“

Cea mai dramatică întrebare este pusă acum de supraviețuitorii unui dezastru similar, petrecut în SUA, în 2003. Atunci, un club de noapte din Rhode Island a fost cuprins de flăcările iscate de niște artificii. Totul s-a întâmplat pe fondul unui concert al unei formații, cu ocazia aceasta folosindu-se și mijloace pirotehnice. Dar pereții tapetați cu un fel de spumă, care s-a dovedit inflamabilă, au luat foc. „Este atât de asemănător. Nu vom învăța niciodată?!“, scrie pe o rețea de socializare tatăl unei fete care a murit atunci.   

Citește totul despre:

Comentarii