Oare cat de stresati suntem astazi? Mai mult sau mai putin decat ieri? O vesta cu senzori ne va da in curand un raspuns exact, matematic. De la antrenamente sportive, la jocuri pe calculator sau orice alta activitate, aceasta haina dotata cu senzori speciali va putea inregistra impulsurile electrice ale excitatiei diverselor grupe de muschi in orice moment al zilei, determinand astfel cu acuratete maxima nivelul stresului fizic.
Publicatia "Science Daily" scrie in editia sa de astazi ca, in cadrul unui proiect comun finantat de Uniunea Europeana, mai multe companii si institute de cercetare de pe continent au reusit sa "croiasca" o vesta confortabila care va fi capabila sa "citeasca" tensiunea musculara din corp si apoi sa deduca din aceste informatii nivelul de stres resimtit de un invidid.
In partea centrala a vestei au fost incorporate micro-aparatele senzoriale, care inregistreaza impulsurile electrice de la fibrele musculare, decodate apoi de sistemul analizator. Se stie ca tensiunea musculara variaza in functie de nivelul stresului existent la un moment dat – cu cat este mai mare stresul, cu atat mai puternic va fi efectul sincron. Desi par greu de perceput, impulsurile pot fi cuantificate exact prin intermediul electrozilor.
Oamenii de stiinta pot studia functiile somato-senzoriale (cum ar fi durerea ori atingerea), motor, olfactiv, vizual, auditiv, cat si a altor sisteme care masoara schimbarile fiziologice (fizice si chimice) care apar in creier in urma activarii acestor simturi. De exemplu electroencefalograma (EEG) masoara activitatea electrica a anumitor neuroni prin electrozi atasati suprafetei creierului.
Ideea acestei veste cu senzori le apartine oamenilor de stiinta de la Universitatea Catolica din Leuven, Belgia, care, initial, intr-un studiu despre stres, au incercat sa dezvolte o alta tehnica de masurare a acestuia, in afara clasicilor electrozi lipiti pe pieptul unui pacient. Aceasta metoda, stresanta prin ea insasi, s-a dovedit din ce in ce mai ineficienta, aducand informatii mult prea putine si uneori inexacte despre nivelul de stres. Noua vesta a fost conceputa astfel incat sa fie perceputa drept o metoda mult mai relaxanta si placuta de masurare a stresului.
Autorii proiectului intentioneaza chiar sa mearga mai departe cu aplicatiile acestei veste. De pilda, vesta-stres ar putea fi utila managerilor, daca vor sa verifice sanatatea angajatilor la locul de munca, aratand nivelul de stres al fiecarui angajat in parte, intr-o anumita activitate. Si in sport, antrenorii ar putea fi ajutati de vesta pentru a testa limitele performantelor sau pentru a identifica noi rezerve de energie, neexplorate suficient.
"Cea mai importanta componenta pentru utilizarea zilnica este un sistem electronic robust" – sustine Torsten Linz de la Institutul Fraunhofer IZM din Berlin, care s-a ocupat de "impachetarea" senzorilor in vesta. Intregul sistem trebuie sa fie rezistent la apa si in special la transpiratii. Si asta pentru a nu deteriora conductorii electrici, dupa mai multe cicluri de spalare si utilizare. Totodata, senzorii nu trebuie sa fie mai mari de un buton de telecomanda pentru a asigura confortul persoanei care foloseste vesta.
Intre timp, cercetatorii de la instititul german au reusit sa fabrice fibre metalice stabile, rezistente la umezeala. In urmatoarele cateva luni, acestia au ca obiectiv integrarea componentelor electronice ale sistemului de analizare. Autorii proiectului au reusit si o demonstratie practica in timpul unui antrenament la hockey.
Stresul, fizic sau psihic, reprezinta o suprasolicitare a organismului. Organismul este supus unui stres atunci cand se intalneste cu o situatie neobisnuita (lovitura, boala sau suprasolicitare psihica). Prima folosire scrisa a termenului englez "stress" apare in Oxford English Dictionary, in secolul al XV-lea, desemnand o "solicitare" sau presiune fizica, sens care s-a pastrat actualmente in limbajul tehnic. Intr-un dictionar din 1704, termenul dobandeste si sensul de "dificultati, stramtorari sau adversitati" adresate unei persoane (nu unui lucru). In secolul al XIX-lea, el desemna "o solicitare asupra unui organ al corpului sau unei puteri a mintii". Webster’s New Collegiate Dictionary (1981) defineste stresul ca fiind "un factor fizic, chimic sau emotional care produce tensiune corporala sau mintala si poate fi un factor in cauzarea bolilor".
Termenul "stress" se foloseste in forma sa netradusa in toate limbile de pe glob. Potrivit definitiei lui Selye, stresul este definit ca "raspunsul nespecific al corpului la orice solicitare facuta asupra sa" si ca el este o "stare manifestata printr-un sindrom" (Sindromul general de adaptare). Stresul poate fi pozitiv (eustres) sau negativ (distres).
In functie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic si biologic. In functie de numarul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.
Capacitatea de a deturna efectele negative ale stresului se gaseste in grupa sanguina. Fiecare grupa sanguina are un instinct diferit, programat genetic pentru a depasi stresul. Prea mult stres, pentru o perioada indelungata de timp, poate fi extrem de daunator organismului uman. Stresul afecteaza direct sistemul imunitar, astfel incat determina o rata foarte ridicata a riscului de imbolnavire (afectiuni cardiace, metabolice, gastro-intestinale, dermatologice, oncologice etc).
