Până la sfârşitul anului, Guvernul vrea să calculeze suma totală ce ar trebui acordată ca despăgubiri foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist. În funcţie de impactul bugetar, statul va stabili în ce măsură compensaţiile vor fi sau nu plafonate.
Proiectul de lege privind limitarea despăgubirilor şi restituirilor pentru foştii proprietari va fi modificat şi va avea o formă finală abia după ce se va face o evaluare corectă a impactului asupra bugetului pe care îl va produce acest proiect. După hotărârea-pilot a CEDO din octombrie 2010, statul român a fost obligat să rezolve în 18 luni problema restituirii proprietăţilor naţionalizate în timpul comunismului. Termenul a expirat în septembrie anul acesta, dar Guvernul Ungureanu a cerut o amânare de şase luni pentru luarea unei decizii finale. În primăvara acestui an, un proiect de lege care limita acordarea despăgubirilor la 15% a circulat în mass-media, iar fostul ministru al Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, a justificat atunci această plafonare din cauza efortului bugetar uriaş, estimat la 16 miliarde de euro, la care s-ar fi ajuns, dacă toate notificările ar fi fost soluţionate. Un membru al comitetului interministerial care lucrează la actualul proiect de lege, secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, susţine că cifra de 16 miliarde euro nu este reală, aceasta fiind mult mai mică.
„În perioada de după pronunţarea hotărârii-pilot au fost trei proiecte de lege în dezbatere publică şi nici unul dintre ele nu a fost trimis în Parlament. Unul dintre cele mai importante motive pentru amânare a fost cel legat de efortul bugetar, deşi niciodată nu a fost făcută o evaluare exactă. S-a vehiculat această sumă de 16 miliarde de euro, sumă care nu are nici o acoperire reală. S-a ajuns la această sumă printr-o medie aritmetică. S-a avut în vedere suma totală a despăgubirilor acordate până la un anumit moment, numărul total de notificări soluţionate şi s-a împărţit această sumă la numărul de notificări. S-a obţinut o valoare pe notificare şi apoi această valoare a fost înmulţită cu numărul de notificări care mai sunt de soluţionat şi în acest fel s-au obţinut 16 miliarde de euro”, a declarat Puţura, într-o dezbatere privind situaţia despăgubirilor, organizată de Grupul de Dialog Social, în asociaţie cu Expert-Forum şi asociaţiile de proprietari abuziv deposedaţi.
Termenul-limită este aprilie 2013
După ce va fi evaluat acest impact bugetar, Guvernul va trage o concluzie privind plafonarea sau nu a despăgubirilor şi a cuantumului acestora. Termenul-limită pentru legiferarea acestui proiect de lege este aprilie 2013. În caz contrar, România riscă sancţiuni severe la nivel european.
„Pentru a se face evaluarea corectă a impactului bugetar s-au cerut informaţii de la nivelul autorităţilor locale în legătură cu numărul de dosare pe care le mai au în stoc nesoluţionate, să se facă o evaluare a lor. Până la sfârşitul acestui an, vrem să se facă evaluarea. Deocamdată centralizăm aceste informaţii”, a adăugat reprezentantul ANRP, Ana Maria Valica. Acesta susţine că până în decembrie, centralizarea acestor date va fi gata, iar apoi comitetul interministerial va concepe un proiect de lege ce va intra în dezbatere publică. Până nu se va afla câţi bani au fost cheltuiţi până acum, de câţi bani mai este nevoie şi câte imobile pot fi retrocedate în natură, nu se va trage nici o concluzie. „Fără aceste elemente, nu avem cum să discutăm despre un text integrat. Orice discuţie despre plafonare şi eşalonare nu provine de la acest comitet. În acest moment nu există un text de lege privind despăgubirile care să circule oficial”, a conchis Ovidiu Puţura.
Premierul Victor Ponta, a declarat recent că România este obligată să ia o decizie cu privire la restituirea proprietăţilor confiscate în perioada comunismului până în aprilie 2013, punctând că trebuie să existe consens politic pe această temă, potrivit Agerpres.
„Suntem obligaţi până în luna aprilie 2013 să luăm o decizie clară şi definitivă, referitoare la problema restituirilor. Între timp, două lucruri au fost importante, în primul şi în primul rând faptul că au continuat controalele – am descoperit foarte multe situaţii în care restituirile s-au făcut în mod ilegal, adică înţelegeţi despre ce este vorba şi dosarele sunt la Parchet, iar al doilea lucru, o problemă atât de importantă cum este cea a restituirilor trebuie să facă obiectul unui consens politic, pentru că sigur noi vom avea majoritate şi vom lua o anumită decizie, dar acea decizie se aplică în ani de zile pentru că este vorba de res-tituirea în natură, este vorba de reeşalonarea pe un termen şi atunci dincolo de campanie electorală, de declaraţii sforăitoare până în aprilie trebuie să avem un consens politic pe această temă fundamentală”, a spus Ponta.
