Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Scutul antirachetă rămâne în România. Ce concesii au făcut Statele Unite Rusiei

Cu un an în urmă, pe 26 martie 2012, un microfon lăsat deschis a surprins următoarea conver­saţie între preşedintele american, Barack Obama, şi (încă) preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev: “În toate ...

Share

Cristian Campeanu 0 comentarii

17.03.2013 - 20:49

Cu un an în urmă, pe 26 martie 2012, un microfon lăsat deschis a surprins următoarea conver­saţie între preşedintele american, Barack Obama, şi (încă) preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev: “În toate chestiunile astea, dar mai ales în ceea ce priveşte apărarea antirachetă, asta, asta se poate rezolva, dar este important ca el (Vladimir Putin) să-mi lase spaţiu de manevră. Acestea sunt ultimele mele alegeri. După alegeri, voi avea mai multă flexibilitate”.

Anunţul făcut vineri de noul secretar al Apărării, Chuck Hagel, privind renunţarea la faza a IV-a a desfăşurării scutului a fost “împachetat” public în necesitatea de a răspunde amenin­ţă­rilor cu atacuri cu rachete balistice venite recent din partea Coreii de Nord, constrângerilor determinate de reducerea bugetului Pentagonului şi evoluţiilor tehnologice, dar nici una din aceste explicaţii nu stă în picioare. Reducerile bugetare au intrat în vigoare la 1 martie şi au fost incerte până în ultimul moment, iar acţiunile şi declaraţiile belicoase ale Coreii de Nord sunt de dată la fel de recentă, unele de numai câteva zile. Oricât de semnificative, ele nu ar fi putut determina o revizuire atât de importantă a planurilor militare într-un interval atât de scurt. Ceea ce înseamnă că planurile existau deja şi acum a fost exploatat momentul prielnic pentru a le anunţa. Modificările răspund în primul rând criticilor interne privind faptul că teritoriul american este insuficient apărat de ameninţări cu rachete balistice venite din partea Coreii de Nord şi, în acest scop, Pentagonul doreşte să ins­taleze sisteme radar noi în Japonia şi să mărească numărul de rachete interceptoare din Alaska şi California. În vederea prevenirii unor eventuale atacuri din Iran, se studiază posibilitatea instalării sistemelor antirachetă şi pe coasta de Est a SUA. Al doilea motiv pentru care a fost abandonată faza a IV-a este pentru a răspunde criticilor şi temerilor exprimate de Rusia.

La ce s-a renunţat de fapt

Sistemul de apărare antirachetă în Europa propus de administraţia Obama în 2009 a fost gândit în patru faze. Astfel, în faza I se are în vedere protejarea Europei de Sud-Est cu ajutorul interceptoarelor instalate pe nave de tip AEGIS, în faza a II-a, care trebuie să se încheie în 2015 o dată cu instalarea radarului din Turcia şi a celor 24 de interceptori de la Deveselu, apărarea antirachetă a flancului sudic al NATO trece de pe mare pe uscat, iar în faza a III-a protecţia aliaţilor se extinde la întregul continent european prin instalarea tot a 24 de rachete în Polonia. Aceste trei faze se bazează în proporţie mare pe tehnologie existentă, au drept scop protejarea teritoriului european, nu a celui american şi sunt îndreptate împotriva rachetelor cu rază medie de acţiune lansate din Orientul Mijlociu, în special din Iran.

Faza a IV-a însă, care avea orizont de timp 2022 era destinată apărării teritoriului SUA, avea drept ţintă rachetele intercontinentale şi se baza pe o tehnologie netestată suficient şi depindea de construcţia unui nou tip de rachete, mai rapide. La aceste rachete a renunţat Pentagonul şi implicit la faza a IV-a, care era cel mai puţin dezvoltată, aflându-se, practic, în stadiu de concept, dar care a stârnit cel mai mult nemulţumirea ruşilor. Rachetele din faza a IV-a urmau să fie instalate tot în Polonia iar ruşii erau furioşi că în felul acesta americanii ar fi putut respinge un atac rusesc cu rachete, dezechibrând astfel echilibrul de forţe în cadrul aşa-numitei “doctrine a distrugerii reciproce”. Dacă americanii ar fi obţinut posibilitatea de a anihila un prim atac rusesc, atunci echilibrul geostrategic ar fi destabilizat. Americanii nu au făcut decât să renunţe la un sistem virtual şi să le dea ruşilor satisfacţia că sunt o superputere, dar pe de altă parte semnalul politic este important.

Baza de la Deveselu rămâne pe loc

Înainte de anunţul lui Hagel, americanii au informat părţile română şi poloneză asupra deciziilor şi modificărilor adoptate, fapt confirmat şi de secretarul de stat Bogdan Aurescu. Acesta a declarat că a fost sunat de Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate international, care l-a informat asupra “ajustării” fazei a IV-a. Totodată, americanii au dat asigurări părţii române că lucrările la construcţia şi dezvoltarea bazei de la Deveselu vor continua conform planurilor, fiind deja prinse în bugetul Pentagonului. De altfel, sâmbătă, MAE şi MAPN au confirmat, într-un comunicat comun, mesajele primite de la Washington: “MAE si MApN informează asupra faptului că, în urma contactelor avute în cursul zilei de ieri (vineri, n.r.) cu partea americană, prealabile anunţului secretarului apărării american privind noi măsuri de apărare a teritoriului SUA împotriva atacurilor potenţiale cu rachete balistice, au rezultat cu claritate următoarele: Proiectul sistemului de apărare antirachetă al SUA, care va fi instalat în România în faza a II-a a Abordării Adaptative în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa (EPAA) la Baza Deveselu nu este în nici un fel afectat. Acesta se va derula în continuare în calendarul convenit cu partea americană, urmând a deveni operaţional la orizontul anului 2015, astfel cum a fost stabilit initial”.

Cum vor răspunde ruşii?

Potrivit New York Times, americanii i-au informat pe români şi pe polonezi asupra schimbărilor, dar nu şi pe ruşi, al căror răspuns este aşteptat azi sau mâine. Pe canale neoficiale, ruşii au lăsat de înţeles că vor accepta reluarea negocierilor de dezarmare nucleară, dar pe de alta, experţii consultaţi de cotidianul newyorkez au declarat că acesta este un bun moment pentru a vedea ce vor de fapt, ruşii. Dacă obiectivul lor era anularea fazei a IV-a, atunci au primit ce au vrut, dar dacă nemulţumirea lor reală este extinderea influenţei strategice americane în Europa de Est, atunci vor fi dezamăgiţi. Cum şi polonezii şi românii îşi doresc baze americane pentru a descuraja tendinţele expansioniste ruse, faptul că bazele vor rămâne mulţumeşte ambele ţări. Nu este clar dacă îl mulţumeşte şi pe Putin.

 

Citește totul despre:

Comentarii