Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască instituţia europeană, după ieşirea Marii Britanii din UE, în defavoarea Bucureştiului.
Slovacia şi Italia au prezentat ofertele cele mai bune pentru această iniţiativă, dar şi Olanda (pentru Amsterdam) şi Danemarca (Copenhaga) sunt văzute drept competitoare care contează, au dezvăluit mai mulţi oficiali europeni citaţi de Financial Times.
Potrivit acestora, candidatura slovacă ar fi cea mai puternică din Europa Centrală şi de Est, zonă slab reprezentată în ceea ce priveşte agenţiile UE. Sursele diplomatice au mai precizat că Italia este dispusă la mai multe concesii pentru a obţine găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentului de către Milano, inclusiv trimiterea mai multor trupe pentru noi unităţi NATO în statele baltice.
Bucureştiul şi alte 18 oraşe europene – inclusiv Viena (Austria), Bruxelles (Belgia), Sofia (Bulgaria), Bonn (Germania), Milano (Italia), Lille (Franţa) şi Barcelona (Spania) – au depus oferte pentru găzduirea sediului Agenţiei Europene a Medicamentului (AEM).
Deocamdată cu sediul la Londra, Agenţia Europeană a Medicamentului este percepută drept una dintre cele mai importante agenţii specializate ale UE, dintre cele peste 40. AEM are 900 de angajaţi şi primeşte vizite de la aproximativ 35.000 de autorităţi naţionale de reglementare şi oameni de ştiinţă în fiecare an, datorită rolului său esenţial în aprobarea noilor medicamente pe piaţa europeană.
Infrastructura de transport, deficitară
România liberă a semnalat încă de la începutul lunii august că deficiențele majore ale infrastructurii de transport din Capitală pot zădărnici eforturile Guvernului de a muta la București sediul Agenției Europene a Medicamentului.
Și asta pentru că la Palatul Victoria s-a luat o decizie cel puțin neinspirată, aceea de a propune la Bruxelles o clădire de birouri situată în cea mai sufocată zonă a Bucureștiului, în Pipera. Numărul angajaţilor care lucrează în clădirile din zona Pipera Sud (Bulevardul Dimitrie Pompeiu) era la sfârşitul anului trecut de 45.597, cu 20% mai mare decât în 2015.
Toată această armată de corporatiști, la care ar urma să se alăture cei aproape 900 de angajați ai Agenției Europene a Medicamentului, are la îndemână trei opțiuni pentru a ajunge la serviciu: cu mașina personală sau de firmă, cu metroul sau cu tramvaiul.
Şoseaua are o singură bandă pe sens, linia de tramvai se blochează foarte des, iar metroul este supraaglomerat la orele de vârf.
Apoi, la finele lunii septembrie, Executivul de la Bruxelles a prezentat evaluările privind ofertele de găzduire a Agenţiei Europene a Medicamentului, notând că Bucureştiul nu a furnizat informaţii suficiente privind frecvenţa mijloacelor de transport care fac legătura cu aeroportul şi nici detalii despre capacităţile şcolilor în limbi străine.
