România, în dispută directă cu Rusia pentru R. Moldova

La doar o zi după ce în presa internaţională au apărut informaţii potrivit cărora Germania a cerut Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria, acelaşi lucru îl face şi România, somând Moscova, ...

Share

Rl online 0 comentarii

25.06.2010 - 10:58

La doar o zi după ce în presa internaţională au apărut informaţii potrivit cărora Germania a cerut Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria, acelaşi lucru îl face şi România, somând Moscova, într-un document oficial, să-şi evacueze militarii şi muniţiile din estul Republicii Moldova, taxându-le drept o ameninţare la adresa ţării sale. Astfel, pe aliniamentul Vest-Est, se întrezăreşte o schimbare de ton, scrie în ediţia de vineri a Jurnalului de Chişinău editorialistul Petru Bogatu, citat de Agerpres.

Marţi, cotidianul Nezavisimaia Gazeta de la Moscova a publicat articolul "Gambitul transnistrean al Angelei Merkel", preluat în aceeaşi zi de agenţia oficială de ştiri a României "Agerpres", în care se arată că Berlinul ar fi îndemnat Kremlinul să renunţe la prezenţa sa militară la Nistru în schimbul unui sprijin pentru iniţiativa preşedintelui rus privind un nou pact de securitate europeană. Cu alte cuvinte, Merkel i-a propus lui Medvedev un târg. Ruşii să plece din Transnistria, iar germanii, în replică, vor accepta un dialog în vederea identificării unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european, menţionează articolul.

Autorul menţionează că din acest moment "a intrat în joc" şi România, care într-un document oficial se exprimă asupra necesităţii retragerii trupelor ruse din Transnistria. "Oficialităţile române au reacţionat prompt. Au intrat în joc exact în momentul în care urmau să aducă mingea în faţa porţii adverse. Miercuri, la Bucureşti a fost făcută publică Strategia Naţională de Apărare a Ţării (SNAT), în care, în special, se menţionează că "staţionarea trupelor ruseşti în Republica Moldova, în apropierea graniţelor României, constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale"", potrivit ziarului cittat.

România se arată ostentativ deranjată de prezenţa militară rusească şi avertizează că nu va mai sta cu mâinile în sân, subliniind apăsat că "înţelege să se implice activ în promovarea unei soluţii care să vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor si armamentelor staţionate ilegal". Parcă se aude o altfel de voce dinspre Bucureşti, comentează autorul.

SNAT punctează fără menajamente: "Trupele ruse sunt o ameninţare la adresa României". Scurt şi cuprinzător. Cuvintele sună tare şi, oricum ai da, aduc un element nou în relaţia cu Rusia, potrivit aceluiaşi articol.

Acelaşi autor menţionează în articol interesul din ce în ce mai sporit al Occidentului în problema transnistreană. "Cancelarul german profită, pesemne, de un moment propice pentru a-l determina pe Medvedev să cedeze la Nistru în schimbul unei considerabile asistenţe occidentale, menite să contribuie la modernizarea Rusiei", conform articolului citat.

Gestul Germaniei nu este deloc singular. Cu ocazia vizitei lui Dmitri Medvedev în Statele Unite, bunăoară, în ciuda eforturilor depuse de Barack Obama de a reseta relaţiile cu Moscova, preşedintele american, pentru prima dată în ultimele luni, a cerut fără echivoc retragerea necondiţionată a trupelor ruse de pe teritoriul georgian ca o condiţie prealabilă a participării SUA la modernizarea Rusiei.

Poziţia Casei Albe rezonează cu cea a cancelarului german. Această coincidenţă nu are cum să fie accidentală. Occidentul are nevoie de Rusia, dar şi viceversa. În aceste circumstanţe, SUA şi UE încearcă să speculeze problemele Moscovei pentru a o determina să fie, cel puţin, ceva mai loială decât este acum.

Totuşi, aşa cum consideră reputatul politolog şi directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, citat de Jurnal de Chişinău, este puţin probabil ca Rusia să facă până la urmă concesii semnificative. În timpul apropiat, aceasta nu va ceda în ce priveşte teritoriile şi domeniile de care ţine cu dinţii şi care sunt vitale pentru autoidentificarea ei ca putere regională.

Partea bună a ultimelor evoluţii este că, în ecuaţiile politice ruso-occidentale, Republicii Moldova i s-a rezervat un rol aparte. Pentru a-şi atinge obiectivele geostrategice, UE şi SUA luptă pentru Republica Moldova. Noile împrejurări le silesc, vrând-nevrând, să bage la înaintare România, fără de care această bătălie nu are sorţi de izbândă.

Bucureştiul intră în disputa directă cu Rusia pentru Republica Moldova pentru a crea Occidentului superioritate. Dar nu numerică, ci calitativă, concluzionează Jurnal de Chişinău.

 

Citește totul despre:

Comentarii