» Renuntarea de catre UBS, cea mai mare banca elvetiana, la secretul bancar, in urma unei investigatii conduse de la Washington, este considerata la Bucuresti un precedent tocmai bun de folosit in tentativa Romaniei de a gasi presupusii bani ascunsi de Ceausescu.
» Lucrurile nu sunt atat de simple: in Romania, doua comisii parlamentare si una guvernamentala au conchis deja ca banii nu exista; autoritatile si bancherii elvetieni conditioneaza informatiile de prezentarea dovezilor ca sumele din presupusele conturi au fost obtinute ilegal.
Uriasul scandal in care este implicata cea mai mare banca din Elvetia, UBS, privind tradarea secretului bancar in cadrul unei investigatii conduse de Departamentul de Justitie al SUA, aprinde imaginatia in Romania. Informatia, care saptamana aceasta a facut inconjurul presei internationale, a fost interpretata la Bucuresti drept un neasteptat precedent de care s-ar putea profita pentru a fi gasite presupusele conturi din strainatate ale lui Nicolae Ceausescu.
Totusi, bancherii elvetieni tin sa tempereze aceste speculatii. Atat oficialii UBS, cat si cei ai Asociatiei Bancherilor Elvetieni (Swiss Bankers Association) sustin ca o astfel de tentativa ar trebui asumata de Guvernul roman, care doar in baza unor argumente solide poate solicita autoritatilor judiciare de la Berna demararea unor investigatii mai ample. "Este un subiect care priveste autoritatile statului. Romania ar trebui sa solicite oficial Elvetiei o asemenea ancheta.
Doar in cazul in care guvernul elvetian considera ca ar fi intr-adevar vorba de infractiuni, ne va solicita noua date suplimentare despre anumite conturi", a declarat pentru "Romania libera" Rebeca Garcia, purtator de cuvant al UBS.
Acelasi mesaj este transmis si de Asociatia Bancherilor Elvetieni, care, in plus, minimalizeaza amploarea recentului scandal ce zdruncina increderea in celebrul secret elvetian. "Secretul bancar nu a fost niciodata un obstacol in anchete. Dar nici nu poti intreba, pur si simplu, daca domnul Ceausescu are sau nu conturi la noi. Trebuie probat ca banii respectivi au fost obtinuti pe cai ilicite.
Daca un politician roman corupt depune bani in bancile elvetiene, atunci autoritatile romane trebuie sa ofere argumente pentru cautarea conturilor sale", ne-a declarat si James Nason, purtator de cuvant al Asociatiei Bancherilor Elvetieni. Potrivit aceleiasi surse, bancile isi informeaza clientii si atunci cand afla ca acestia fac obiectul unor investigatii. "Noi trebuie sa ajutam si clientii. Daca impotriva lor se face o plangere, trebuie sa ii informam ca sa se poata apara."
Comisiile romanesti nu au gasit nimic
Detaliul amintit de oficialul Asociatiei Bancherilor Elvetieni, acela ca Executivul roman ar trebui sa isi asume cautarea banilor, este esential. Aceasta, intrucat Romania, prin guvernele de pana acum, a ingropat definitiv respectivul subiect.
O comisie de ancheta, condusa intre 2007 si 2008 de conservatorul Sabin Cutas, a conchis recent ca dictatorii erau mai saraci decat pareau. "Cred ca Nicolae Ceausescu nu a avut bani in strainatate si zic ca ar fi inutil ca Romania sa mai solicite Elvetiei redeschiderea acestui dosar", a declarat pentru "R.l." Sabin Cutas.
In ultimii 19 ani, conturile lui Ceausescu au fost cautate de o comisie guvernamentala si doua parlamentare. Prima a fost infiintata de guvernul Petre Roman, in 1990, si a fost condusa de Mugur Isarescu. Tot atunci, statul i-a angajat pe canadienii de la Peat Marwick Thorne, firma specializata in astfel de operatiuni.
Potrivit Hotararii de Guvern 951/1990, toti cei implicati in cautarea conturilor erau obligati la "pastrarea secretului oricarei informatii sau actiuni". Desi expertii straini au facut o serie de pasi, Bucurestiul a reziliat contractul, iar comisia condusa de Isarescu a conchis ca banii nu sunt de gasit. A urmat in 1992 o alta comisie parlamentara, condusa de fostul senator Dragos Lucian. Concluziile au fost aceleasi.
