» Premierul Emil Boc a transmis Parlamentului scrisorile prin care isi anunta intentia de a-si asuma raspunderea asupra pachetului de legi privind educatia, salarizarea bugetarilor si restructurarea agentiilor guvernamentale.
» Decizia s-a luat dupa o sedinta furtunoasa care a durat aproape 10 ore, a stat sub semnul remanierii ministrului Ecaterina Andronescu si s-a incheiat in noaptea de miercuri spre joi.
Legea care a suscitat cele mai multe discutii a fost cea a educatiei nationale. Codul educatiei, negociat cu sindicatele aproape o luna, s-a transformat in Legea privind educatia nationala, forma finala avand ca punct de plecare Pactul National pentru Educatie si strategia elaborata de Comisia prezidentiala pentru invatamant, condusa de Mircea Miclea. Pentru a fi sigur ca isi va pune semnatura pe legea educatiei in varianta Miclea, Emil Boc a amenintat-o pe Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu demiterea. Mai mult, premierul chiar i-ar fi pus in fata ministrului Andronescu documentul privind remanierea sa din Executiv. Unele surse sustin insa ca ministrul Andronescu stia deja de intentia premierului, astfel ca in timpul sedintei a ridicat foarte putine obiectii asupra amendamentelor introduse din varianta Miclea.
Aceleasi surse spun ca la intalnirea dintre Emil Boc si Mircea Geoana, premergatoare sedintei-maraton, liderul PSD ar fi ingropat pe moment securea razboiului. Pentru a fi de acord cu legea educatiei in varianta Miclea, Geoana i-ar fi cerut premierului Boc sa fie atent cu sindicatele si sa declare public meritul PSD la elaborarea celor trei legi. Desi in final toate cele trei legi au fost aprobate de Cabinetul Boc, sindicatele sunt in continuare nemultumite si resping ideea asumarii raspunderii guvernamentale pe legile educatiei si salarizarii bugetarilor.
Cele mai importante prevederi in sistemul de invatamant, asa cum sunt incluse in Legea privind educatia nationala, sunt urmatoarele: invatamant obligatoriu de 10 clase, plus clasa pregatitoare, dar gratuit pana la clasa a XII-a pentru cei ce vor sa finalizeze liceul alocarea a 7% din PIB pentru educatie (6% pentru invatamant si 1% pentru cercetare), fata de 6% cat prevede actuala Lege a invatamantului stimularea educatiei permanente prin posturile publice de televiziune si radio depolitizarea conducerii scolilor – curriculum stabilit diferentiat (20% la nivel local, 60% la nivel national si 20% optional, la alegerea elevilor) infiintarea unui registru matricial unic (baza de date pentru toti studentii universitatilor acreditate) pentru a impiedica falsificarea diplomelor definirea raspunderii publice a universitatilor si sanctionarea celor care abuzeaza de autonomie, pentru a nu mai aparea incidente de genul "Spiru Haret"; sanctiunile vor merge pana la desfiintarea universitatii care devine stat in stat si nu respecta criteriile de calitate si legile limitarea functiilor de rector si decan la doua mandate si numai pana la varsta de 65 de ani, varsta la care se vor pensiona si cadrele didactice universitare; acestea vor mai putea lucra pana la cel mult 70 de ani numai cu reconfirmarea anuala a Senatului universitar deschiderea de catre stat, pentru fiecare copil, a unui cont de 500 euro, suma care va putea fi folosita de titular numai dupa terminarea invatamantului obligatoriu si doar pentru a fi investita tot in scop educational curriculum-ul pentru invatamantul obligatoriu de 10 clase va fi centrat pe opt puncte-cheie agreate de Uniunea Europeana, deci o schimbare radicala asupra continutului manualelor scolare si ce vor invata elevii la scoala.
Si legea salarizarii bugetarilor, chit ca Emil Boc a precizat ca nimeni nu va pierde din drepturile salariale, nici macar angajatii din justitie, a nemultumit sindicatele. Acestea contesta actualele grile de salarizare, care nu ar respecta principiul initial al legii – "la munca egala, salarii egale" – si solicita dezbateri in Parlament pentru a se mai face cateva modificari.
"Nu intelegem de ce un contabil din Ministerul Educatiei trebuie sa aiba un salariu mai mare decat un contabil din Ministerul Muncii sau de ce un sofer al unui ministru trebuie sa aiba salariul dublu fata de cel al unui sofer de ambulanta", spune Petru Dandea, vicepresedintele Confederatiei "Cartel Alfa".
» Pasii de urmat
De la declaratia privind intentia de asumare a raspunderii guvernamentale si pana la asumarea propriu-zisa, Guvernul Boc trebuie sa urmeze mai multi pasi. In primul rand, dupa transmiterea scrisorilor catre Birourile Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, care au fost trimise ieri. Luni, in cadrul sedintei Biroului Permanent comun, se va stabili calendarul asumarii. Pana atunci, Executivul va trebui sa finalizeze textele celor trei legi in varianta finala, cu toate amendamentele discutate in sedinta-maraton, pe care apoi le va transmite Biroului Permanent, ele urmand a fi distribuite ulterior parlamentarilor. Dupa ce vor citi legile respective, parlamentarii au doua optiuni legale. Fie accepta pachetul de legi, fie nu, iar atunci Guvernul risca sa pice din cauza unei motiuni de cenzura. Legile nu sunt batute in cuie, Parlamentul avand dreptul sa vina cu amendamente.
