19.9 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăSpecialPresedintele CJ Bistrita-Nasaud, acuzat de deturnare de fonduri

Presedintele CJ Bistrita-Nasaud, acuzat de deturnare de fonduri

O comisie speciala de analiza si verificare numita prin hotarare a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud pentru a lua la bani marunti afacerile presedintelui institutiei, Gheorghe Marinescu (PSD), a demonstrat ca acesta se face vinovat de deturnare de fonduri. Marinescu a facut fata cu greu acuzatiilor care au venit din toate partile in timpul sedintei CJ.

Salvat de evrei

Membrii comisiei si-au inceput expozeul referindu-se la respectarea legalitatii proiectarii, executiei si decontarii unor lucrari de alimentare cu apa in comunele Chiuza, Uriu si Feldru, aflate in coordonarea Consiliului Judetean, dar finantate din alta parte. Presedintele comisiei, consilierul Traian Morariu, a afirmat insa ca nu se puteau face afaceri prea mari, din moment ce toate aceste lucrari au facut obiectul unui contract semnat la nivel national, mai precis in 1998. Valoarea proiectului depaseste 220 de milioane de dolari si el a fost incheiat intre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPAT) si SC “Solel Boneh INT TJV” din Israel.
De asemenea, intre minister si Consiliul Judetean s-a semnat o conventie pentru astfel de lucrari, iar in baza acestui document CJ a asigurat accesul si racordurile la punctele de distributie si a delegat un cadru tehnic – diriginte de santier – care a verificat executia lucrarilor din punct de vedere fizic, nu insa si valoric. Aceasta, in conditiile in care proiectarea si executia lucrarilor nu au fost atributul CJ, ci al reprezentantilor firmei “Solel Boneh”.
“In conditiile in care valoric toate documentele se faceau la nivel de minister, comisia nu avea imputernicirea sa verifice acest lucru”, a adaugat nemultumit Traian Morariu. Replica presedintelui Marinescu a fost de-a dreptul ironica: “Eu stiam acest lucru, dar nu am vrut sa credeti ca va obstructionez verificarile!”.

Cu oistea-ntr-un drum

Membrii comisiei au verificat si lucrarile de refacere a drumului judetean 172 D, in zona localitatii Mogoseni, si a DJ 172 B, in zona localitatii Rebra. In primul caz, ca urmare a calamitatilor, soseaua a suferit deteriorari deosebit de grave punand in pericol circulatia rutiera. In urma solicitarilor CJ, s-a acordat, prin hotarare de guvern, suma de 15 miliarde lei vechi pentru executarea unor lucrari de aparare a malurilor cu anrocamente din piatra bruta si refacerea platformei tronsonului. Echipa de control a descoperit ca, dupa intocmirea unui deviz estimativ, in valoare de circa 29 de miliarde lei vechi, s-a incheiat, cu SC “Lucrari Drumuri si Poduri” SA, al carei actionar este CJ, un contract de executie pe data de 18 august 2004, in valoare de 15,9 miliarde lei, respectiv cu circa un miliard de lei mai mare, in comparatie cu fondurile alocate. Pe langa aceasta suma s-au mai cheltuit si alte peste 700 de milioane de lei pentru lucrari de proiectare.
“Consideram ca presedintele si-a depasit atributiile semnand un contract de executie mai mare decat fondurile de care dispunea, respectiv 15 miliarde lei. Adaugand la aceasta inca un miliard de lei fata de devizul initial, valoarea lucrarilor a depasit in total cu 2,7 miliarde lei suma alocata de Guvern. Pentru acoperirea deficitului, presedintele CJ a strecurat o anexa la bugetul institutiei pe 2005, alocand suma de 2,8 miliarde lei cu titlul "calamitati Mogoseni", fara explicatii si fara fundamentare tehnica, adica exact suma care acoperea valoarea lucrarilor din contractul de executie. In conditiile prezentate, unii consilieri au crezut ca este vorba de cu totul alte lucrari in zona, fiindca presedintele trebuia sa solicite explicit si documentat suplimentarea fondurilor de investitii la acest capitol”, se arata in raportul comisiei.
Gheorghe Marinescu si-a recunoscut greseala de a fi omis sa le explice alesilor judeteni despre ce bani este vorba, dar a dat vina pe conflictele care au existat la inceput in institutia pe care o conduce, cand liberalii si democratii refuzau sa participe la lucrarile comisiilor unde se discutase pe larg despre acest subiect. “Banii nu au ajuns si nu am avut alta solutie. Nimic nu
s-a facut fara acte, dovada si descarcarea de gestiune pe care am primit-o de la Curtea de Conturi”, a afirmat presedintele CJ.

Podul suspinelor

Un alt contract incheiat de CJ si luat la “puricat” de comisie a fost cel referitor la lucrarile de pe DJ 172 B in satul Rebra, pentru refacerea caruia s-au alocat 5 miliarde lei vechi. Pe parcursul reparatiilor s-au cheltuit 3 miliarde lei pentru aparari de maluri din anrocamente din piatra bruta pe o distanta de circa 200 metri. Lucrarea a fost executata de SC “Dimex 2000” SRL Rebra in urma unei licitatii castigate. Alte 1,2 miliarde lei au fost alocate pentru refacerea integrala a suprastructurii podului, lucrare ce nu a fost cuprinsa in hotararea de guvern.
“Este vorba despre un pod de pe care se spune ca a cazut in apa o grinda, probabil din cauza apelor sau uzurii in timp a elementelor acestui obiectiv. In conditiile in care grinda de beton a cazut in apa s-a considerat ca este nevoie de schimbarea intregii suprastructuri a podului, inlocuindu-se grinzile din beton armat cu profile metalice 140 si podit cu cherestea de fainoase, cu toate ca pe acest pod nu sunt sanse sa circule autovehicule cu exceptia carutelor, intrucat face legatura intre DJ 172 B si terenurile agricole din zona. In aceste conditii, comisia considera ca toate cheltuielile efectuate la pod fac parte din categoria "investitii" si nu "calamitati", fiind necesara fie aprobarea Guvernului, fie cea a Consiliului Judetean. Cum nici una dintre cele doua aprobari nu s-a cerut, consideram ca s-au facut deturnari de fonduri”, se mai arata in raport.

Cheltuieli fara acoperire

Mai mult, comisia a descoperit ca lucrarile privind talazuri si pereu din piatra bruta nu s-au executat pe motiv ca podul fiind vechi, acestea ar fi fost inutile. In schimb, sumele alocate drept “refacere calamitati” la acest pod, in cuantum de 0,7 miliarde lei, au fost cheltuite pentru expertiza tehnica la o alta constructie de acest gen de beton peste raul Rebra si executata la cererea Consiliului Judetean de SC “Nord Proiect Serv Com” SRL Suceava, contract in valoare de peste 20 de miliarde lei.
Potrivit raportului dat publicitatii de membrii comisiei de control, pe baza acestor studii, avize si proiecte s-a incheiat un contract de executie intre CJ si firma “Lucrari Drumuri si Poduri” in cuantum de 12 miliarde lei, fara ca presedintele Gheorghe Marinescu sa aiba acoperire financiara pentru o astfel de lucrare. Aceasta situatie s-a intalnit si la Mogoseni, respectiv la Centrul de zi “Sfantul Pavel” pentru reabilitarea persoanelor dependente de alcool. Si in cazul acestui contract, comisia a formulat concluzia ca au avut loc deturnari de fonduri prin folosirea sumelor destinate pentru refacerea unor lucrari afectate de calamitati cu alte scopuri.
Ca urmare, membrii comisiei au conchis ca se impune interventia organelor abilitate: minister, politie, prefectura, organisme financiar-contabile, despre care considera ca ar trebui sa se sesizeze din oficiu. “Consideram ca Inspectia de Stat in Constructii trebuie sa se sesizeze in legatura cu vechimea constructiei podurilor de pe DJ 172 B Rebra si sa solicite alocarea fondurilor legale necesare aducerii acestora la parametri normali de functionare”.
In schimb, presedintele Gheorghe Marinescu s-a aratat extrem de deranjat de acuzatiile aduse, motivand ca descarcarea de gestiune, data de Curtea de Conturi, este cea mai importanta dovada a nevinovatiei sale.

Cele mai citite

Ce priorități va avea Firea ca primar general: școli, transport, termoficare și spitale

Gabriela Firea, cea care este, din nou, candidatul PSD la funcția de primar general al Capitalei, a transmis un mesaj în care anunță ce...

Coreea de Nord a trimis o delegație în Iran, pentru discuții economice și militare. Ambele țări avansează în domeniul nuclear

O delegație din Coreea de Nord a plecat de la Phenian spre Iran, unde urmează a fi primită de oficiali de la Teheran. Delegația nord-coreeană...

Inovație pe piața muncii: munca fără contract

Ministerul Muncii a anunţat că orice persoană cu vârsta de cel puţin 16 ani va putea să câştige bani în plus. Va putea face...
Ultima oră
Pe aceeași temă