Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Premierul Mihai Tudose i-a oferit Agenției Europene a Medicamentului un loc în Pipera. Funcționarii europeni, poftiți să se înghesuie în metrou până la marginea Capitalei

Deficiențele majore ale infrastructurii de transport din Capitală pot zădărnici eforturile Guvernului de a muta la București sediul Agenției Europene a Medicamentului, aflat în prezent la Londra

Share

Adrian Bărbulescu 0 comentarii

Actualizat: 02.08.2017 - 12:26

Deficiențele majore ale infrastructurii de transport din Capitală pot zădărnici eforturile Guvernului de a muta la București sediul Agenției Europene a Medicamentului, aflat în prezent la Londra. În contrapartidă, guvernul olandez a anunțat că vrea să pună la bătaie 250-300 milioane de euro pentru construirea unui sediu al agenției în Amsterdam. În competiție mai sunt Italia, Franța, Germania, Danemarca, Finlanda și Suedia.
Și asta mai ales că la Palatul Victoria s-a luat o decizie cel puțin neinspirată, aceea de a propune la Bruxelles o clădire de birouri situată în cea mai sufocată zonă a Bucureștiului, în Pipera, chiar în spatele gurii de metrou. Este vorba, potrivit Guvernului, de o clădire nouă, care va avea o suprafaţă de aproximativ 27.000 de metri pătraţi, cu un centru de conferinţe ce poate găzdui 720 de participanţi şi „o excelentă infrastructură IT&C”.
Într-adevăr, la capitolul IT&C Bucureștiul excelea-ză. Nu mai devreme de luni, Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații (ANCOM) a anunțat că viteza medie de download date internet fix a crescut cu aproape 45% în primul semestru al anului 2017, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, de la 75,07 Mbps la 109,1 Mbps.

Șoseaua are o singură bandă pe sens

Așadar, problema în București – și în special în Pipera - nu este infrastructura IT&C, ci cea de transport. Numărul angajaţilor care lucrează în clădirile din zona Pipera Sud (Bulevardul Dimitrie Pompeiu) era la sfârşitul anului trecut de 45.597, cu 20% mai mare decât în 2015, după cum relevă un studiu al companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Toată această armată de corporatiști, la care ar urma să se alăture cei aproape 900 de angajați ai Agenției Europene a Medicamentului, are la îndemână trei opțiuni pentru a ajunge la serviciu: cu mașina personală sau de firmă, cu metroul sau cu tramvaiul. Prima opțiune nu este nici pe departe cea câștigătoare, mai ales la orele de vârf, pentru că Bulevardul Dimitrie Pompeiu are o singură bandă pe sens, iar pe partea cu gura de metrou sunt liniile de tramvai. Locurile de parcare sunt și ele mai mult decât insuficiente, așa că fiecare își lasă mașina pe unde apucă – pe trotuare sau uneori chiar pe liniile de tramvai.

Metroul este -supraaglomerat

Nici varianta transportului subteran nu este prea confortabilă. Stația Pipera are o singură gură, în fața căreia la orele de vârf se formează cozi interminabile de oameni care vor să intre la metrou, iar în tren stau înghesuiți ca sardinele-n conservă. Metroul bucureștean transportă zilnic aproximativ 600.000 de călători, dintre care jumătate circulă pe Magistrala 2 Berceni- -Pipera.
Mai există și tramvaiele 16 și 36, care își au aici capetele de linie. Problema este că, potrivit informațiilor de pe site-ul RATB, pe linia 16 la orele de vârf intervalul de succedare este de aproximativ 15 minute, iar în cazul liniei 36 – 20 de minute. În plus, nu puține sunt situațiile când tramvaiele sunt blocate de șoferii care aleg să „fenteze” coada pătrunzând pe linii. 

Trenurile urbane ar -putea debloca zona

O oarecare ameliorare a traficului din zonă s-ar putea produce dacă va fi deblocat proiectul Ministerului Transporturilor de a introduce trenuri de călători, la intervale regulate, pe ruta Gara de Nord-Pantelimon. Una dintre stații, potrivit proiectului, ar urma să fie chiar în dreptul barierei de pe Șoseaua Petricani, iar de aici s-ar putea ajunge la Gara de Nord în mai puțin de 15 minute. 
În acest caz sunt însă două probleme. „Ne-am împotmolit în cooperarea cu autoritățile locale. Noi am făcut proiectele, dar primăriile ne-au cerut documentația de refacere a PUZ (Planul Urbanistic Zonal – n.red.). Noi nu avem specialiști în elabaorarea de PUZ, așa că trebuie să facem o licitație în acest sens la nivelul Regionalei București. Stăm cu materialele luate, pentru că nu putem construi fără autorizație”, declara recent pentru „România liberă“ directorul general al CFR SA, Marius Chiper. 
În plus, dacă se vor introduce trenuri pe centura feroviară, la intervale de jumătate de oră, s-ar putea forma cozi interminabile la barierele de la Petricani și Andronache, unde Primăria Capitalei ar trebui să construiască pasaje peste calea ferată, fapt care nu se află deocamdată nici măcar în stadiul de proiect.
Gheorghe Udriște, fost director general al Metrorex și fost coordonator, timp de opt ani, al Direcției In frastructură și Servicii Publice din Primăria Capitalei, spune că problema de accesibilitate în Pipera ține de modul cum se vor organiza funcționarii europeni. „Totul ține de abilitatea lor de a-și aranja programul, astfel încât să nu înceapă la fel ca ceilalți corporatiști, la 9.00 sau 10.00. Trebuie un program decalat față de majoritatea celor care lucrează acolo, să înceapă, de exemplu, la 7.00 sau 8.00 dimineața”, a declarat Udriște pentru „România liberă“.  

Cine concurează cu Bucureștiul
Agenţia Europeană a Medicamentului are în prezent sediul la Londra, care va trebui mutat, în -contextul Brexit-ului. Și Bucureștiul nu e singur în această competiție, în care s-au mai înscris multe orașe europene. 
Olanda a prezentat la începutul lunii oferta pentru mutarea agenţiei  în Amsterdam,  guvernul acestei țări angajându-se să facă investiţii de 250-300 de milioane de euro pentru construirea sediului instituţiei.
Italia a oferit spaţiul care a găzduit Expoziţia Internaţională de la Milano din 2015, iar Lyon, Strasbourg şi Lille sunt candidatele propuse de Franţa. În ceea ce priveşte Germania, printre candidate se numără München, Bonn, Frankfurt şi Saarbruecken.
Și statele nordice își doresc Agenția Europeană a Medicamentului pe teritoriul lor. Danemarca a propus Copenhaga, iar autoritățile din Finlanda – Helsinki sau Turku. La rândul lor, autoritățile suedeze susțin că Stockholm este deja oraşul care găzduieşte Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, o altă agenţie a UE, astfel că aici ar trebui mutat şi sediul EMA.
Comisia Europeană va examina proiectele şi va trimite propria evaluare Secretariatului General al Consiliului până la 15 septembrie, urmând ca hotărârea finală să fie luată în marja Consiliului Afaceri Generale din noiembrie. Decizia ar urma să fie formulată după runde succesive de vot secret, fiecare stat membru având un număr egal de voturi. 
Pe lista condițiilor concrete care vor fi analizate la Bruxelles se numără garanţiile candidaţilor că pot oferi camere hotel pentru vizitatori, care se ridică în medie la 30.000 de persoane pe an în cazul EMA. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...