Tribunalul Bucureşti dezvăluie cât de adânc au penetrat „băieţii deştepţi” din imobiliare instituţiile publice şi mai ales birourile-cheie din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului.
Fostul director general al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Daniel Drăgan a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la şase ani de închisoare cu executare, pentru o retrocedare ilegală. Decizia instanţei a fost atacată cu recurs. În schimb, în hotărârea de condamnare a lui Drăgan magistraţii scot la lumină un adevărat mecanism de fraudare a statului, girat la cel mai înalt nivel în interiorul unei agenţii guvernamentale. Ca preşedinte al ADS, Daniel Drăgan a emis pe 26 iulie 2007 o decizie prin care acorda, în compensare pentru un imobil ce nu se putea retroceda în natură, lui Constantin Nicolaide un teren în suprafaţă 147,14 ha, aproape de Bucureşti, în comuna Popeşti-Leordeni. Potrivit procurorilor DNA, Drăgan a prejudiciat astfel statul cu circa 80 milioane euro. Tribunalul dezvăluie însă că, în 2007, Constantin Nicolaide nu mai avea calitate să solicite reconstituirea proprietatăţii. Asta, pentru că în 2006 el îşi cedase drepturile litigioase către o altă persoană, Maria Nicolaescu. Însă, după cum rezultă din documentele studiate de RL, atât Nicolaide, cât şi Nicolaescu au acelaşi mandatar: Teodor Cristodor. În ultimii ani, presa centrală a scris despre Cristodor că ar fi, de fapt, interfaţa latifundiarului constănţean Sorin Vişinescu, om de afaceri apropiat PNL. Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis însă că prejudiciul nu ar exista pentru că ADS nu ar fi reclamat acest lucru. Totuşi, Tribunalul Bucureşti explică în hotărârea de condamnare a lui Drăgan că fostul şef al ADS nu trebuia achitat doar pentru că ADS nu a reclamat prejudiciul, întrucât infracţiunea fusese comisă înainte de recuperarea terenului.
„Există indiciile unei grupări infracţionale”
Pornind de la cazul Drăgan, instanţa bucureşteană ridică o problemă încă şi mai gravă, cea a unei complicităţi generalizate la vârful ADS. „Tribunalul constată că sunt indicii de complicitate la săvârşirea infracţiunii amintite de către toţi membrii Consiliului de Administraţie care au acţionat cu depăşirea atribuţiilor legale”, arată judecătorii Dorel Matei şi Andi Malaliu. Magistraţii mai consideră surprinzătoare poziţia ADS de a nu pretinde nici o despăgubire, deşi o suprafaţă mare de teren fusese scoasă din proprietatea sa timp de peste un an, perioadă în care statul ar fi putut obţine cel puţin redevenţele, întrucât terenul era concesionat unei societăţi agricole. Aceiaşi magistraţi devin şi mai expliciţi cu privire la afacerile incredibile cu terenurile statului. „Tribunalul apreciază că în speţă există indiciile unei grupări infracţionale mult mai întinse, cu princpial obiect săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 248 rap. la art 248 indice 1 Cp (abuz în serviciu – n.r.) în domeniul retrocedărilor frauduloase de terenuri în dauna statului român, inculpatul în judecată fiind doar mai vizibil şi inabil în a-şi ascunde conduita infracţională”, susţin judecătorii Andi Malaliu şi Dorel Matei în hotărârea de condamnare a lui Daniel Drăgan.
Judecătorii scot la lumină faptul că pe numele lui Nicolaide Constantin au fost operate mai multe retrocedări suspecte. „Tribunalul mai găseşte surprinzător faptul că numitului Nicolaide Constantin i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe porţiuni din aceeaşi moşie de mai multe ori, în baza unor temeiuri legale diferite, în urma unor notificări adresate unor instituţii ale statului ce nu au comunicat între ele, iar în prezent ADS a făcut o retrocedare prin acordarea de terenuri în compensare pentru suprafaţa întreagă, ignorând vânzările făcute de autorii numitului Nicolaide înainte de 1945 şi retrocedările făcute în baza L 18/1991 şi Legea 10/2000 făcute anterior”, explică judecătorii Malaliu şi Matei. Magistraţii fac aici referire la faptul că în astfel de scheme frauduloase de retrocedare au fost implicate mai multe instituţii publice.
