Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

REPORTAJ. Marșul Diversității în București: Nu suntem doar niște litere - LGBT. Vrem drepturi egale

Peste o mie de persoane s-au adunat, sâmbătă, la Arcul de Triumf pentru a lua parte la cea de-a 10a ediţie a Marşului Diversităţii. Copii, adolescenţi, părinţi, bunici, englezi, finlandezi, români şi spanioli, homosexuali şi heterosexuali au militat pentru schimbare. Pentru schimbarea legislaţiei pentru persoanele LGBT, pentru schimbarea modului în care sunt percepuţi de oameni, pentru schimbarea hate-speech-ului într-un discurs al acceptării, al diversităţii.

Share

Andra Dolana 0 comentarii

Actualizat: 24.05.2015 - 11:18

Peste 1.000 de persoane s-au adunat, sâmbătă, pe şoseaua Kiseleff, pentru a lua parte la cea de-a X-a ediţie a Marşului Diversităţii. De la Arcul de Triumf până la Piaţa Victoriei, oameni de toate vârstele au mărşăluit în dans, au râs, s-au sărutat şi s-au ţinut de mână, sub ochii a peste 500 de jandarmi şi ale trecătorilor curioşi, care se opreau din când în când pentru a face o poză sau pentru a arăta cu degetul.

Comunitatea LGBT şi susţinătorii lor au ieşit în stradă pe ritm de muzică. Nu au scandat, ci şi-au ţinut pancartele în timp ce au dansat şi au cântat. Copii, adolescenţi, părinţi, bunici, englezi, finlandezi, români şi spanioli, homosexuali şi heterosexuali au militat pentru schimbare, timp de trei ore, în Capitală. 

Parlamentar suedez: Când vine vorba de drepturi, nu poți alege care să fie respectate și care, nu

 

Printre mulţimea de oameni care ţinea pancarte cu diferite mesaje, se afla un tânăr cu mesajul „Suntem aici pentru cei care nu pot”. Lipsa educaţiei sexuale în şcoli, discursul homofob al BOR, familia, sunt câteva dintre motivele care ţin unele persoane departe de acest marş, a explicat Vasile. Tânărul a mai spus că mulţi români nu vor să aibă prieteni gay, chiar şi în familie, dacă se află că eşti gay, fie te dă părintele afară din casă, fie te îndepărtează. „Tinerii care stau încă ascunşi, sunt izolaţi, ar trebui să îşi găsească prieteni care sunt ca ei, să comunice cu ei mai mult, cu cei care au trecut peste aceşti paşi şi sunt mai mult în mijlocul comunităţii din care ei fac parte”.

Și parlamentarul suedez Hans Linde le-a transmis tinerilor că momentele prin care trec acum se vor termina, că va fi mai bine. Linde a explicat că, deşi în Suedia persoanele LGBT au dreptul să se căsătorească, lege care l-a bucurat şi pe parlamentar, întrucât se va căsători în această vară cu partenerul său, încă se mai confruntă cu discriminare la nivelul societăţii.

„Sunt inspirat că îi pot întâlni pe aceşti români curajoşi, dispuşi să lupte pentru drepturile persoanelor LGBT. Încă ne confruntăm cu discriminare şi hate-speech (discurs motivat de ură, n.red.), dar este important să înţelegem că este un proces mai îndelungat. România face parte din UE, sunteţi o parte din comunitatea noastră şi drepturile omului vin la pachet cu UE şi, când vine vorba de drepturi, nu poţi alege care să fie respectate şi care, nu”, a explicat Hans Linde.

De ce vin oamenii la Marşul Diversităţii

Andrew, un britanic înalt cu ochii albaştri şi zâmbetul larg, a mărturisit că participarea lui la Marşul Diversităţii înseamnă că este mândru de cine este, că are dreptul să ţină capul drept şi să spună cine este el ca om. 

Pentru Istvan Haller, membru al colegiului director de la CNCD, participarea la Marşul Diversităţii înseamnă solidaritate: „Solidaritate pentru cei care se iubesc şi nu au dreptul să îşi asume această iubire”.

Cristina Iacob, de la Asociaţia Umanistă Română, a declarat că participă la marş pentru a cere drepturi egale pentru toate persoanele. „Suntem aici pentru toleranţă pentru respect pentru toate persoanele indiferent de sex, etnie, religie, orientare sexuală. În România, comunitatea LGBT nu are nici un fel de recunoaştere şi drepturi, este foarte marginalizată şi e timpul să schimbăm asta”, a arătat tânăra.

Sergiu ţinea o pancartă pe care scria: "Vreau să fiu eu în ţara mea". Pentru el, faptul că se află la marş înseamnă că îşi cere dreptul de a fi un om liber: „Înseamnă că eu îmi cer dreptul de a fi un om liber, aşa cum eu îmi plătesc toate taxele şi impozitele aşa şi statul trebuie să mă respecte pe mine. Norocul meu a fost că am spus întotdeauna liber de la început. În 2000, la liceu am ieşit în faţa clasei şi am spus tuturor că sunt gay. În 2005 am făcut acelaşi lucru la facultate. Cred că am avut un început bun în relaţia cu ei şi ei şi-au dat seama că nu sunt aşa cum au văzut şi şi-au imaginat că sunt oamenii gay”.

Directorul ACCEPT, Florin Buhuceanu, a explicat că marşul Diversităţii este în primul rând pentru cei care se tem să îşi recunoască orientarea sexuală din varii motive.

„Acest marş este în principal pentru ei, cei care din varii motive se tem. Trebuie să ştie că vor vedea o Românie schimbată în următoare şi că nu trebuie să îşi piardă speranţa. Vor trăi într-o societate normală în care nu trebuie să îţi mai fie teamă pentru prezentul şi viitorul tău”, a subliniat directorul asociaţiei. 

România se schimbă

Printre steguleţe multicolore şi pancarte, se vedeau o mamă și fiul ei. Cei doi se ţin de mână şi se plimbă odată cu grupul. Pe tricoul ei scrie: „Aşa arată o mamă extraordinară”. Alte zeci de mămici cu copiii lor li s-au alăturat, cerând respectarea drepturilor LGBT.

Florin Buhuceanu a arătat că societatea românească se schimbă şi că a a luat-o înainte legiuitorilor, care, la un moment dat, vor simţi presiunea societăţii şi vor înţelege că respectarea drepturilor fundamentale nu sunt doar vorbe goale.

„Oamenii vin la marş pentru că vor să arate cine sunt, nu vor să se mai ascundă în România secolului XXI şi vor să transmită un mesaj foarte clar societăţii: suntem aici, suntem parte din această societate, nu suntem doar nişte litere, LGBT, suntem cetăţeni ai acestei ţări şi lumea trebuie să ne vadă, să înţeleagă că coexistăm şi vrem să ne bucurăm de aceleaşi drepturi şi libertăţi fundamentale, ca orice alt cetăţean al României”, a mai spus Buhuceanu.

Marşul Diversităţii a început la ora 16.00 şi s-a încheiat la ora 19.00. Timp de trei ore, o comunitate ascunsă în România a fost vizibilă. Bărbaţii s-au ţinut de mână cu alţi bărbaţi, femeile şi-au sărutat partenera, persoanele transexuale s-au plimbat în fustă şi pe tocuri. S-au expus în faţa trecătorilor cu zâmbete largi şi cu mesaje prin care cereau încetarea homofobiei, transfobiei, libertatea de a se exprima şi drepturi egale. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...