Bucureștiul, încremenit în proiecte: întârzieri de 72 de ani

Noul primar al Capitalei, Gabriela Vrânceanu Firea, şi-a început în forţă mandatul. Ea a propus realizarea unei săli de sport, proiecte de infrastructură, arhitecturale și urbanistice, modernizarea parcului auto al RATB. Aceste proiecte nu sunt noi.

Share

Petre Badica 0 comentarii

Actualizat: 06.07.2016 - 12:47

Noul primar al Capitalei, Gabriela Vrânceanu Firea, şi-a început în forţă mandatul. Ea a propus realizarea unei săli de sport, proiecte de infrastructură, arhitecturale și urbanistice, modernizarea parcului auto al RATB. Aceste proiecte nu sunt noi. Unele au fost anunțate dar niciodată începute, iar altele consemnează întârzieri uriașe. Gabriela Firea și-a asumat finalizarea lor, a anunțat termene (pe unele le-a și modificat între timp), fără să vorbească despre un calendar al lucrărilor, posibili investitori, modul efectiv în care vor fi gestionate. Despre pedepsirea responsabililor pentru întârzierile deja existente, nici o vorbă.

Construim cu 100 de metri pe an

Emblematic este Pasajul de la Piaţa Sudului, care blochează zilnic traficul din zona în care se construieşte, transformându-o într-un coşmar pentru zeci de mii de bucureşteni. Deşi trebuia terminat deja, noul primar a anunţat încă o devansare a termenului pentru finalizarea acestuia: 31 decembrie 2018. Amânarea implică însă şi pierderea finanţării europene în valoare de 100 milioane de lei, ca urmare a depăşirii termenului de execuţie.

Anterior, Gabriela Firea anun­țase finalizarea proiectului pentru data de 30 octombrie 2016, dar şi faptul că lucrarea este finalizată în proporţie de 63%, pentru a reveni după trei zile cu precizări: procentul corect este de 53%.

Lucrările la pasaj au început în mai 2014 și urmau să dureze 18 luni, investiţia ridicându-se la 127 de milioane de lei (din care 80% fonduri europene). Pasajul de la Piaţa Sudului, cu o lungime de 356 de metri, s-a împotmolit în obţinerea avizelor. El ar fi trebuit, potrivit caietului de sarcini, terminat în jurul datei de 1 decembrie 2015. Dacă luăm în considerare noul termen anunţat de Firea, construcţia va fi terminată cu o întârziere de aproape trei ani (36 luni).

Arcul încurcă socotelile

Gabriela Firea s-a contrazis şi pe termenul de finalizare a lucrărilor de consolidare la Arcul de Triumf. Aflată într-o vizită de lucru pe şantier, noul primar a declarat: “Această lucrare e spre finalizare. 87% este realizată, atât în ce privește consolidarea, cât și restaurarea. Mai sunt așteptați doi izolatori seismici zilele următoare și promisiunea fermă este ca pe 30 iunie să se poată spune că s-a încheiat”. După depăşirea termenului, Gabriela Firea a mai anunţat unul: 30 octombrie 2016. Primăria Capitalei, condusă de Sorin Oprescu, s-a angajat că proiectul va fi finalizat în luna martie 2015, plătind 30 milioane de lei din care finanţarea nerambursabilă este de 22 milioane de  lei. Banii europeni vor fi pierduţi dacă lucrările nu sunt recepţionate în acest an. Întârzierea la proiectul Arcul de Triumf:  un an şi jumătate (18 luni).

18 luni în plus pentru ­zugrăvirea unui spital

Proiectul „Amenajarea circui­tului turistic pe lacurile Floreasca şi Tei (şi zona adiacentă lor)“ este realizat în proporţie de 50%, iar termenul de finalizare a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2017, a anunţat edilul Capitalei. Potrivit caietului de sarcini întocmit de Primărie şi consultat de „România liberă“, durata proiectului era de  28 luni de la data semnării contractului de finanţare, respectiv februarie 2013. Astfel, lucrările trebuiau finalizate la 12.06.2015, dar se vor încheia cu o întârziere estimată în cel mai bun caz la doi ani şi jumătate, adică 30 de luni. Dat fiind că lacurile nu sunt amenajate, pare greu de înțeles graba primăriei conduse de Gabi Firea de a achiziționa bărcuțe și hidrobiciclete.

Primarul a anunțat termenul pentru finalizarea „Lucrărilor la reabilitare, modernizare şi echipare a ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic de Copii «Doctor Victor Gomoiu»”, pentru 1 noiembrie 2016. Contractul a fost semnat de fostul edil Sorin Oprescu la 7 iulie 2014. Cele două părţi admiteau ca dată de finalizare a contractului 12 mai 2015, dar termenul a fost depăşit. În final întârzierile vor fi de un an şi jumătate.

Tot Gabriela Firea a anunţat un nou termen şi în ceea ce priveşte consolidarea, restaurarea şi conservarea Observatorului Astronomic “Vasile Urseanu”. Stadiul fizic al lucrărilor este de 85%, iar proiectul a fost prelungit până la data de 30 septembrie 2016, cu riscul de a pierde finanţarea la 1 ianuarie 2017. Acest proiect trebuia terminat deja în mai 2015. Observatorul va fi gata cu o întârziere minimă de un an și jumătate (18 luni).

Sala din vis

"O sală polivalentă la cele mai înalte standarde, care să fie destinată şi să găzduiască cele mai diverse evenimente sportive, culturale sau educative, este necesară în Bucureşti şi este o prioritate pentru mine”, a declarat Gabriela Firea în urmă cu puține zile.

Aceeași promisiune o făcea fostul ei coleg de partid, Sorin Oprescu în ianuarie 2015: “Aşa cum v-am obişnuit  - vezi exemplul Arenei Naţionale, care a necesitat un ritm rapid de lucru, pentru a putea găzdui Finala UEFA Europa League - vom intensifica munca în teren şi în 2016 vom finaliza Sala Polivalentă", a susţinut atunci fostul primar general. Eforturile au fost atât de intense încât Oprescu a fost săltat de DNA pentru luare de mită, iar Sala Polivalentă nu este nici măcar la stadiu de proiect. Dacă licitația ar avea loc la finalul anului, construirea sa va dura cel puțin 3 ani (acesta a fost timpul necesar pentru ridicarea Sălii Polivalente din Cluj). Astfel, Sala Polivalentă din București ar putea apărea în 2020, cu o întârziere de cinci ani.

Martie 2018 este fixat drept țintă de Gabriela Firea pentru finalizarea Pasajului Ciurel. Anunțul nu se bazează pe nici un fel de studiu sau analiză și pare hazardat, dat fiind că stadiul lucrărilor este de 10%. În plus, lucrările trebuiau finalizate în 2014, dar acțiunea a fost blocată în instanță. Actualul primar nu a explicat cum va putea influența decizia justiției. Pasajul Ciurel ar putea fi deschis cu o întârziere de cel puțin 4 ani.

În avântul primelor zile de mandat, Firea a anunțat că  va rezolva urgent problema parcagiilor. Aceleași dclarații ­le-am auzit de la fostul primar al sec­torului 1, Andrei Chiliman în 2011. O chestiune pe care o bifăm ca nerezolvată de 5 ani.

Idei vechi, neasumate

Metroul bucureștean este o culme a indolenței. Pentru prima oară linia de metrou - Gara de Nord - 1 Mai - Otopeni a fost menționată ca prioritate în anul 2006. Atunci, Autoritatea contractantă Primăria Municipiului București, Direcția de Achiziții, Concesionări și Contracte anunța că are nevoie de consultanță pentru acest proiect. “Anunțul a fost transmis spre publicare în Monitorul Oficial al României la data de 10.03.2006”. Actualul ministru de Transporturilor, Dan Costescu, a anunţat că cel mai devreme această linie de metrou va fi terminată în 2021. Cu o întârziere de 15 ani. Ultimul termen anunţat pentru finalizarea metroului din Drumul Taberei este mijlocul anului 2017. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în martie 2011. Termenul preconizat pentru darea în folosinţă a tronsonului Râul Doamnei - Eroilor 2 era începutul anului 2016, susţinea Metrorex în 2013. În cel mai fericit caz linia Eroilor – Drumul Taberei va fi dată în folosinţă cu o întârzieiere de 18 luni. 

În “Proiectul pentru Bucureşti” al Gabrielei Firea, metroul este menţionat de trei ori, fără termene, fără date concrete, fără asumări viitoare. “Vom continua proiectul parcărilor de tip Park&Ride, amplasate la toate porțile de intrare în oraș, unde cei care fac naveta în București să-și poată lăsa autoturismele pe timpul zilei, având la dispoziție mijloace de transport în comun (ideal metroul)”. Doar la capătul liniei de metrou Bazilescu – Străuleşti este prevăzută o astfel de parcare. Proiectul este deja întârziat cu minim 6 luni.   

Căprioarele moştenite de la Oprescu

Au existat o serie de proiecte pe care foştii edili şi le-au asumat la nivel declarativ, dar care nu au demarat. Proiectul Esplanada era prevăzut să înceapă în anul 2007. Cinci ani mai târziu, Sorin Oprescu îi făcea loc în proiectul său electoral pentru Capitală: „Doresc, pe lângă parcul acela cu căprioare, de care vorbesc de ani de zile, să pot dezvolta şi acea sală de concerte. Dar nu orişice fel de sală, ci una care într-adevăr să onoreze Bucureştiul, să mă onoreze şi pe mine”, declara edilul Capitalei explicând cum va amenaja proiectul urbanistic Esplanada de pe malul Dâmboviței. La patru ani distanţă, Espalanada nu există nici pe hârtie. Însă, surpriză, în programul electoral pentru Bucureşti al Gabrielei Firea reaparare Esplanada, “proiect pentru a cărui realizare trebuie continuate demersurile” (în fapt nu s-a făcut nici un demers). Astfel, Firea vrea să reînvie proiectul Esplanada după 9 ani.

Dacă Centura Capitalei o lăsăm în plata Ministerului Transporturilor, Centura verde a Capitalei este un proiect despre care în 2005, fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, spunea că „au fost alocaţi deja 260 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile pentru a proteja Bucureştiul printr-un inel verde, lat de doi kilometri, menit să oprească praful”. În 2006, îl găsim în faza de avizare şi aprobare de către comisiile tehnice ale Primăriei Capitalei, comisiile de specialitate ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale autorităţilor centrale abilitate. Un deceniu mai târziu, Firea ne asigură că este necesară “elaborarea de demersuri (legislative, administrative etc.) pentru începerea realizării unui vechi și necesar deziderat – centura verde a Bucureștiului”. Fără alte detalii. Proiectul verde din jurul Capitalei are deja o întârziere de 11 ani.

În perioada 2007-2008, Primăria Capitalei a achiziţionat 1.000 de autobuze Mercedes dintre care 200 fără aer condiţionat. De atunci RATB nu a mai facut nici o achiziție impresionantă în acest sens. Anul viitor, Gabriela Firea a anunţat că va cumpăra în regim de urgenţă (sperăm că nu prin încredinţare directă) 200 de autobuze second-hand. Nemulţumirile faţă de parcul auto dedicat transportului în comun este vechi de cel puţin cinci ani.

Gabriela Firea a anunţat că oraşul va primi 2,5 milioane de euro bani europeni pentru proiectul retrospectiv având ca obiect extinderea reţelelor de apă şi canalizare în zonele cartierelor Apărătorii Patriei (sector 4), Ion Creangă şi Şos. Petricani (sector 2). Aceste proiecte le găsim ca prioritate în bilanţul publicat de către Sorin Oprescu la doi ani de la preluarea primul său mandat (2010). Rezultă o întârziere de exact şase ani.

Fără a avea pretenția că am inclus toate proiectele din București, la un calcul simplu, vedem că ele acumulează întârzieri de 72 de ani.

Finalizate

Ce e bun, durează ­enorm

Există câteva proiecte de anvergură finalizate cu întârzieri uriaşe. În iulie 2006, s-a atribuit contractul de proiectare şi execuţie a Podului Basarab. Termenul de execuţie era stabilit la 28 de luni, finalizare în octombrie 2009. Circulaţia a fost deschisă, însă, cu o întârziere de 20 de luni, în iunie 2011. Stadionul Naţional trebuia inaugurat în mai 2010, dar acest lucru s-a petrecut cu o întârziere de 16 luni, în septembrie 2011.  Pentru ambele proiecte s-a plătit cu câteva zeci de milioane de euro mai mult decât se prevăzuse iniţial. La 28 octombrie 2014 a fost inaugurat Pasajul Mihai Bravu cu o întârziere de 28 de luni. Pasajul Basarab a fost deschis cu o întârziere de 6 luni. În total, patru proiecte au totalizat întârzieri de 60 de luni, adică cinci ani.

Capitală

Topul întârzierilor ­marilor proiecte

1. Linia de Metrou Gara de Nord – Otopeni: 180 de luni

2. Centura verde: 132 de luni

3. Esplanada: 108 luni

4. Canalizare: 72 de luni

5. Sala Polivalentă: 60 luni

6. Pacul auto al RATB: 60 luni

7. Pasajul Ciurel: 48 luni

8. Pasaj Piaţa Sudului. 36 luni

9. Amenajare lacuri: 30 luni

10. Arcul de Triumf: 18 luni

Citește totul despre:

Comentarii