Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Marea Neagră, închiriată cu cinci dolari pe km pătrat

România a închiriat perimetrele cu zăcăminte din Marea Neagră la preţuri ridicole, iar în anumite perioade le-a dat chiar gratis. Potrivit unui raport recent desecretizat, Curtea de Conturi a cerut Guvernului să ...

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

08.04.2010 - 20:51

România a închiriat perimetrele cu zăcăminte din Marea Neagră la preţuri ridicole, iar în anumite perioade le-a dat chiar gratis.

Potrivit unui raport recent desecretizat, Curtea de Conturi a cerut Guvernului să mandateze Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) să reanalizeze Actul adiţional 11 prin care Contractul de explorare şi împărţire a producţiei încheiat cu Sterling Resources Ltd. a devenit Contract de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră, Sterling nemaifiind obligată să împartă profitul cu statutul român, ci să plătească o redevenţă cuprinsă între 3,5 şi 13,5%.

Scandalul Sterling a izbucnit în februarie 2009 când, în urma deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga care a dat României platoul continental din jurul Insulei Şerpilor în procesul contra Ucrainei, s-a constatat că zona, cu zăcăminte de hidrocarburi, fusese concesionată în avans.

Solicitarea de intrare în legalitate adresată Guvernului este însă doar una din cele şapte formulate de Curtea de Conturi în raportul întocmit la cererea Camerei Deputaţilor, pentru verificarea activităţii ANRM din perioada 1992-2009 şi, în special, a modului de încheiere şi derulare a contractului cu Sterling Resources Ltd. (având ca obiect execuţia de operaţiuni petroliere în Perimetrele Midia şi Pelican din Platoul Continental al Mării Negre).

În baza indiciilor că unele decizii ar fi fost luate cu încălcarea legii penale, Curtea de Conturi a trimis concluziile verificării şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, Curtea de Conturi a atras atenţia Guvernului că trebuie modificată Legea petrolului (nr. 238 / 2004) şi normele sale metodologice astfel încât dreptul de folosinţă asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere să se acorde „numai cu acceptul proprietarilor de drept şi în condiţiile legii", iar perioada de explorare stabilită prin Acordurile petroliere să nu mai poată fi prelungită.

Curtea de Conturi a mai cerut ANAF să verifice legalitatea acordării unor facilităţi fiscale pentru titularii şi operatorii din primul contract încheiat de statul român, iar Gărzii de Mediu să vadă dacă în perimetrele Midia şi Pelican s-au desfăşurat operaţiuni fără a autorizaţii/avize de mediu.

„Abateri de la legalitate"

Curtea de Conturi spune, în raportul intrat în posesia „României libere", că legea a fost încălcată chiar de la început atunci când Rompetrol SA, companie de stat, nu a încheiat un contract de concesionare a perimetrelor Midia (4.080 kmp) şi Pelican (2.980 kmp) în vederea explorării. Concret, potrivit primului contract încheiat în 1992 (cel de explorare şi împărţire a producţiei), Rompetrol SA (atunci compania reprezenta statul român) a închiriat suprafeţele numai pentru perioada de explorare, contra unei chirii anuale de 5 dolari/kmp (cuvenită Rompetrol SA) şi nu a unei redevenţe mai mari (aşa cum s-ar fi întâmplat în cazul concesionării şi care s-ar fi datorat direct bugetului de stat). În acest fel, Rompetrol a încălcat HG 508/1991 prin care a fost autorizată să încheie contracte de concesionare (şi nu de explorare), dar chiar şi Constituţia României, potrivit căreia bunurile proprietate publică pot fi doar „date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate". Or, Rompetrol SA nu avea în 1992 statut de regie autonomă sau de instituţie publică.

ANRM nu a gestionat legal patrimoniul public al statului

În momentul încheierii primului contract (în 1992, cu Rompetrol SA,  companie de stat reprezentând România), contractori erau companiile Entreprise Oil Exploration Ltd. (Marea Britanie, 65%) şi CanadianOxy Ltd. (Canada, 35%). Prin transferuri succesive (nouă la număr), Sterling Resources Ltd. a reuşit să intre „în joc" în iunie 1997, iar în decembrie 2006 a ajuns chiar unic contractor. Toate aceste transferuri între persoane juridice au fost făcute cu acordul reprezentantului României. Pentru perioada în care acesta era Rompetrol SA (1992-1996) nu au fost prezentate însă Curţii de Conturi documentele aferente. În plus, actele adiţionale corespunzătoare respectivelor transferuri (actele adiţionale nr. 1-10) nu au fost aprobate de Guvern şi nu au nici numere de înregistrare la ANRM. Mai mult de atât, precizează raportul Curţii de Conturi, unele dintre acte au variantele în limba română nesemnate de părţi.

În plus, mai spune Curtea de Conturi, ANRM nu a evidenţiat şi înregistrat în patrimoniul public al statului perimetrele Midia şi Pelican, aşa cum prevede Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Mai mult decât atât, în perioada 1996-2008, ANRM nu a urmărit să fie încasată chiria, toată şi la termen, aferentă dreptului de folosinţă. De fapt, din decembrie 2003 încoace obligaţia plăţii chiriei a fost chiar suspendată.

În schimb, faţă de contractul iniţial au fost diminuate constant obligaţiile contractorului. De exemplu, dacă iniţial era stabilit pentru contractor să plătească 200.000 de dolari/an pentru transferul de tehnologie şi pregătirea profesională, prin actele adiţionale ulterioare suma a fost redusă la 50.000 de dolari/an şi apoi eliminată cu totul.

În 2007, ANRM a încheiat actul adiţional nr. 11 prin care Contractul de explorare şi împărţire a producţiei a devenit Contract de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră (este vorba despre decizia care îi este imputată fostului premier Călin Popescu Tăriceanu). Iar Curtea de Conturi remarcă faptul că actul a fost încheiat fără să fie organizat un apel public de ofertă, aşa cum prevede Legea petrolului. În plus, ANRM a acceptat să fie incluse în noul acord şi suprafeţele atribuite statului român aflate în dispută, atunci, la Haga. Tot ANRM a acceptat să se prelungească nejustificat perioada de explorare (timp de aproape 17 ani), fără a condiţiona contractorul să treacă la etapa de dezvoltare şi producţie. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale nu a urmărit nici execuţia operaţiunilor petroliere efectuate în Perimetrul Midia, astfel că s-a ajuns ca bugetul de stat să fie păgubit cu peste 1 milion de dolari numai din taxele/tarifele ce ar fi trebuit plătite pentru obţinerea autorizaţiilor şi avizelor cerute de legislaţia română. De altfel, în perioada 1993-2008, ANRM nu a efectuat nici un control în perimetrele Midia şi Pelican, deşi avea obligaţia reprezentării intereselor statului român în domeniul resurselor minerale.

Proaspătul pedelist Gabriel Berca, „învinovăţit" de guvernul Boc pentru Sterling

Dacă raportul Curţii de Conturi nu face nici un fel de referiri directe la persoanele responsabile de pagubele aduse statului din 1992 până în 2009, un raport al Corpului de Control al Cabinetului Boc, finalizat în vara anului trecut şi trimis Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie menţionează şi numele unor astfel de oficiali. Astfel, concluziile Corpul de Control indică cinci responsabili pentru modul în care actele adiţionale contractului Sterling au fost introduse şi aprobate în şedinţa de Guvern din mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu. Aceştia sunt trei foşti şefi ai ANRM, Mihail Ianăşi, Maria Iuliana Stratulat şi Bogdan Găbudeanu, un fost secretar de stat, Cătălin Doica şi Gabriel Berca, fost şef al Secretariatului General al Guvernului în cabinetul Tăriceanu. În contextul politic actual, un singur nume devine relevant- cel al senatorului Gabriel Berca. El a renunţat săptămâna aceasta la carnetul de membru al PNL pentru a se alătura PDL. Gabriel Berca neagă însă că demersul său ar avea vreo legătură cu dosarul Sterling. „Plecarea mea din PNL s-a produs doar datorită modului în care eram tratat. Nu are legătură cu nimic altceva. Nimeni nu m-a şantajat şi nu mă va şantaja vreodată", a declarat pentru România liberă, proaspătul pedelist. Acesta mai spune că numele lui a ajuns „din greşeală" în raportul Corpului de Control, sugerând că membrii acestui organism ar fi făcut confuzie între atribuţiile SGG şi cele ale Cancelariei Primului-ministru. „Cine cunoaşte legea ştie foarte clar că SGG nu avea atribuţii decât pe formă. Noi nu trebuia să verificăm decât dacă există toate semnăturile pe dosar. Atât. Nu aveam responsabilităţi în contracte...", a explicat Berca. Întrebat dacă a sesizat Guvernul pe tema „confuziei" create, senatorul PDL spune că nu i s-a părut „atât de grav", cu toate că numele său apare inclusiv în procesul de calomnie intentat de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, actualului prim-ministru, Emil Boc. Berca mai spune că nu a fost chemat niciodată la Parchet să dea lămuriri în dosarul Sterling.

Citește totul despre:

Comentarii