Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Marea Neagră, nemiloasă. 49 de cazuri de înec

Când un om se îneacă, este foarte posibil ca tu, cel care stai pe plajă, să nu îți dai seama. De multe ori, cel care se îneacă pare că se joacă, pare că face semne către prietenii rămași pe țărm.

Share

Cristian Hagi 0 comentarii

11.08.2016 - 18:56

Când un om se îneacă, este foarte posibil ca tu, cel care stai pe plajă, să nu îți dai seama. De multe ori, cel care se îneacă pare că se joacă, pare că face semne către prietenii rămași pe țărm.

Chiar dacă nu a înghițit apă și mai are puterea să țipe, nu este auzit, din cauza zgomotului valurilor și a celor de pe plajă. Salvamarii sunt antrenați să cunoască semnele înecului, dar nici pentru ei nu este întotdeauna simplu. ”Momentul înecului se poate confunda cu o joacă. Depinde cât de mult îți concentrezi atenția pe acea persoană. Poți arunca o privire, să vezi că e în regulă și să te uiți mai departe”, a explicat pentru „România liberă“ Anca Constantinescu, una dintre puținele femei salvamar, care a muncit mai multe veri pe litoral.

Tot ea povestește un caz concret care i s-a întâmplat. ”Erau niște copii pe hidrobicicletă, dintre care unul mai corpolent, probabil peste 100 de kilograme. Era în clasa a XII-a. Eu și colegul meu, în barca de salvamar, am glumit cu ei. La un moment dat, copiii se jucau în apă. Acesta a început să strige spre noi că se îneacă. La început am crezut că e o glumă. Apoi a scos gâjâitul acela de disperare, pe care îl scot cei care se îneacă. Am intervenit imediat și l-am salvat”, a povestit Anca. Acesta este primul mit al înecaților: de cele mai multe ori, pare o joacă pentru cei din jur, nu o tragedie în desfășurare.

Un alt mit, mai ales printre cei care nu sunt familiarizați cu marea, spune că trebuie să fii într-o apă foarte adâncă pentru a te îneca. Fals, spun salvamarii. ”Nu trebuie să fie apa adâncă. S-a întâmplat să se înece persoane în apă până aici”, spune Anca, arătându-și genunchii.

Pare greu de crezut, dar au fost multe cazuri de acest tip. Valul și curenții practic îți iau picioarele, cum spun salvamarii, te dărâmă. Adăugați la această ecuație și ceva alcool ingurgitat înainte de a intra în apă și aveți un tablou complet.

Nu vă agățați de salvamar

Al treilea mit: este bine, dacă te îneci, să te agăți de salvamar, pentru a te salva. Fals. Salvamarii spun că aceasta este cea mai mare greșeală pe care o puteți face. De obicei, persoanele care se îneacă se prind cu disperare de salvamar, dar acest lucru îi poate duce pe amândoi la fund. ”Când cineva se apucă de tine, tu, ca salvamar, te bagi în apă. Nu va veni în nici un caz după tine, îți dă drumul, pentru că vrea să stea la suprafață. Există și anumite manevre ca în kung-fu pe care le mai facem. De exemplu, îi imobilizăm mâna la spate. Important este să aibă căile respiratorii libere”, a arătat Anca Constantinescu. Tot ea spune că liceanul de care vă vorbeam mai sus participase la niște cursuri pe care -salvamarii le țineau în școli, în orele de dirigenție. Și datorită lor a rămas în viață. ”Prima regulă – și cea mai importantă – este să nu intri în panică. A doua, să asculți de salvamar. El te va duce la mal. Tu trebuie să dai din picioare”, adaugă Anca.

Cât de bun înotător sunteți

”Sunt un foarte bun înotător, deci nu există riscul să mă înec.” Acesta este cel de-al cincilea mit. Este simplu, spun salvamarii. Un om care nu știe să înoate bine nu se va aventura în larg niciodată. Mai e ceva: înotătorul de bazin nu este neapărat un bun înotător în mare. Dacă înoți bine în piscină este numai o premisă pentru a înota bine în mare, spune Adrian Bîlbă. Nu este obligatoriu să te descurci bine. Cei care se cred buni înotători vor încerca să-și pună în valoare abilitățile. Bărbații, mai mult decât femeile. Testosteronul este de vină, în cele mai multe cazuri. Și, uneori, alcoolul.

Zilele de așteptare

Dorian a fost la un pas de -moarte, când avea 18 ani. A intrat în apă, în Eforie, alături de doi prieteni. Este singurul care a scăpat cu viață. ”Am stat trei zile internat. Mi-au spus că poți muri și la câteva zile după înec”, spune el. Acesta este al cincilea mit: dacă ai scăpat pe moment, nu înseamnă că ai scăpat de tot. ”Apa de mare este foarte sărată. Este osmotic pozitivă, atrage altă apă în plămâni. Tu ai apă în plămâni care are o salinitate mai mare decât serul fiziologic, care are 9 la mie, și tu ai 14-15 la mie, de exemplu. Dacă rămâne apă în lobii declivi pulmonari, apa respectivă atrage altă apă tisulară și atrage mai multă apă tisulară. De aceea trebuie ținuți în spital mai mult timp. În plus, există și risc infectogen, pentru că în apă este o populație bacteriană, care îți ajunge în plămâni, un organ care nu este pregătit să primească microbi filtrează totul prin bronhii”, spune Adrian Bîlbă.

Vântul de nord

În Marea Neagră, cei mai mulți oameni se îneacă din cauza curentului. ”Curentul este problema cea mai mare la noi. Aici bate vântul transversal, în special cel de nord, și face un curent foarte puternic transversal. Combinat cu valul, în sensuri diferite, te basculează. La ocean, lucrurile sunt diferite. Am fost în Caraibe. Acolo nu există nici un pic de vânt. Valul vine foarte rar, dar are o putere foarte mare de rostogolire, pentru că vine de la adâncime, încât nu mai poți să ieși. Cineva și-a rupt piciorul în Hawaii, încercând să iasă din apă”, spune dr. Adrian Bîlbă, directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii. În apele curgătoare, lucrurile sunt mai grave. Aici se creează vârtejuri verticale, care te trag rapid la fund. Singurul lucru pe care îl poți face este să te lași tras la fund și să ieși prin altă parte. Îți trebuie însă curaj și experiență.

Cum se îneacă un om

persoană care se îneacă trece prin mai multe etape. ”Primul factor al înecului este sperietura. Este foarte important să ne păstrăm cumpătul, să fim calmi. Este greu să-ți comanzi lucrul acesta, pentru că sperietura este un act nativ. A doua problemă este dezorientarea. În momentul în care ești și amețit, și speriat, și hipoxic (n.r. – cantitate redusă de oxigen în sânge), ai și semne de dezorientare. Practic, sperietura te determină să nu mai știi pe ce parte e malul. În al treilea rând, în momentul în care se depășește o anumită limită, cea de compensare, modalitatea de înec este prin dispariția reflexului glotic, adică reflexul prin care ne protejăm căile aeriene respiratorii de pătrunderea lichidelor. Acest reflex este cel care ne face, atunci când bem un pahar de apă și apa ajunge unde nu trebuie, să tușim. Când se pierde acest reflex, se trage apă în plămâni. În momentul respectiv, flotabilitatea este influențată masiv. Este primul semn al înecului, în care plămânul dă semne de decompensare. Cordul bate în continuare. Momentul acesta durează câteva minute bune. Omul poate fi salvat. Respirația este abolită. Apare apoi stopul cardiac. Se instalează progresiv. Apare fenomenul de acidoză parietală sau musculară a peretelui cardiac. În acest moment, pacientul este încă resuscitabil, prin golirea căilor aeriene de apă și cu un masaj respirator, pentru reintrarea aerului în plămâni, și cu un masaj cardiac, pentru a stimula inima să repornească. Acestea sunt ultimele momente de reversibilitate a unui înecat, până la momentul defibrilării. După ce apar modificări ireversibile, și mă refer în special la capacitatea contractilă a inimii, după ce apar modificări acidotice la nivel sanguin și la inimă, după ce se instalează starea de nereactivitate cerebrală, decesul este iminent”, spune Adrian Bîlbă. Există și o limită, de 5-6 minute, spun medicii, în care creierul poate rezista fără să fie irigat cu oxigen. După această limită, chiar dacă se reușește resuscitarea, omul va suferi afecțiuni neurologice permanente.

ȘTIAȚI CĂ. Cinci informații despre înec

Dacă te îneci, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să nu intri în panică. Al doilea, să faci ce îți spune salvamarul.

Partea cea mai importantă a unui salvamar este de prevenție, nu de intervenție.

Există patru tipuri de înecați, spun medicii: fără tulburări respiratorii, cu tulburări respiratorii, în stop cardiorespirator, decedat.

În Marea Neagră, cei mai mulți oameni se îneacă din cauza curentului.

Bărbații sunt mai predispuși la înec decât femeile. Testosteronul e de vină, spun specialiștii.

EMOȚIONANT. O poveste despre dragoste

Fiecare înec soldat cu deces înseamnă o adevărată tragedie. Un episod emoționant a avut loc la începutul săptămânii pe plaja din Eforie. Un bărbat de 68 de ani a sărit în apă pentru a-și salva fiica, aflată în pericol. Aceasta a ajuns la mal în siguranță, dar tatăl a murit. La momentul acela nu existau salvamari pe plajă. A intervenit un paramedic SMURD, care a găsit un skijet pe plajă. Nu avea cheia, dar a reușit să-i pornească motorul cu ajutorul unui șiret de la vestă. L-a adus pe bărbat la mal, a încercat și să-l resusciteze, dar în zadar.

INTERVENȚII. O săptămână obișnuită

Salvamarii de pe litoral au trimis raportul de activitate pentru săptămâna 1 – 8 august. Iată care sunt intervențiile la care au participat.

Măsuri de prim ajutor:

- insolații, arsuri – 15

- plăgi, hemoragii – 53

- entorse, luxații – 8

- lipotimii, sincope, epilepsii – 9

- măsurarea tensiunii arteriale – 63

Acțiuni:

- accidente submersie (înec) - 1

- intervenții în mare pentru ajutarea persoanelor aflate în dificultate - 103

- cazuri de asistență pentru persoane pierdute - 102

- a fost solicitată intervenția ambulanței pentru 13

Sursa: Asociația Națională a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor din România

ATENȚIE. Ce înseamnă steagurile de pe plajă

”Vă amintim semnificația steagurilor arborate pe plajă și recomandăm persoanelor care vor să intre în apa mării să țină cont de recomandările salvamarilor și de culoarea steagurilor arborate:

steagul roșu cu galben – plajă supravegheată de salvamar

steagul galben – scăldatul recomandat doar celor experimentați

steagul roșu – interzis scăldatul.

Sursa: Asociația Națională a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor din România

Citește totul despre:

Comentarii

loading...