Asocierea Grup Servicii Petroliere (GSP)-Jan de Nul se declară câştigătoare a licitaţiei pentru lărgirea digului de larg din Portul Constanţa, însă rezultatul selecţiei a fost contestat de alţi ofertanţi, Mobius şi firma olandeză Van Oord, în total fiind pe rolul instanţelor 18 dosare de litigii, potrivit Mediafax.
“La sfârşitul lunii august am fost declaraţi câştigători de către Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, după ce Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a eliminat firmele Mobius şi Van Oord, însă ei au contestat această decizie”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, directorul de comunicare al GSP, Radu Petrescu.
Firma Mobius a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce a pierdut procesul de la Curtea de Apel Constanţa cu GSP, să mute dosarul la Curtea de Apel Bucureşti.
“În prezent, aşteptăm motivarea deciziei Înaltei Curţi pronunţată în calea de atac, denumită recurs la recurs, care a fost înaintată de Mobius. În total, licitaţia are 18 dosare de litigii şi suntem hotărâţi să ne adresăm Comisiei Europene după ce vom epuiza căile extraordinare de atac din România”, a declarat Isabela Bucur, avocatul angajat de GSP.
Potrivit acesteia, procesele pot dura câţiva ani, depăşindu-se termenul în care Uniunea Europeană alocă fonduri pentru lărgirea digului de larg, respectiv anul 2013. Petrescu a declarat că firma Mobius a depus în ofertă, ca experienţe similare, proiecte care nu au fost finalizate, în condiţiile în care una din cerinţele de participare la licitaţie era ca ofertantul să fi încheiat în ultimii cinci ani o lucrare similară în valoare de 55 milioane euro.
“Mobius a fost descalificată, pentru că au adus recomandări de la firme cu care ei formau un consorţiu pentru un proiect şi nu de la beneficiarul proiectului. Au dat ca exemplu proiecte nefinalizate şi cu un cod CPV diferit decât cel solicitat în caietul de sarcini. Totuşi, Administraţia Porturilor a recalificat-o”, a mai spus Petrescu.
Totodată, avocatul a spus că luni Curtea de Apel Bucureşti, desemnată de Înalta Curte de Casaţie să judece dosarul, a trimis o minută prin care anunţa că nu are competenţele necesare şi că trimite dosarul înapoi la Curtea de Apel Constanţa.
Potrivit lui Petrescu, începerea lucrărilor este blocată de Administraţia Porturilor şi de justiţie, caz în care fondurile europene pentru acest proiect ar putea fi pierdute. “Din păcate Administraţia Porturilor Maritimie şi artificii juridice nemaîntâlnite în România (vezi decizia ÎCCJ), împiedică începerea lucrărilor, şi România riscă, dacă acest lucru va continua, să piardă finanţarea europeană de 75% din valoarea proiectului (aproximativ 75 milioane euro) şi chiar să plătească penalizări”, a afirmat Petrescu.
Pe de altă parte, firma Mobius susţine într-un comunicat că oferta asocierii GSP/Jan de Nul ar trebui să fie declarată ilegală, întrucât are nereguli.
“Asocierea GSP şi Jan de Nul a atacat toate deciziile tuturor instanţelor judecătoreşti, până când oferta rămasă ultima, oferta cea mai scumpă şi cu cel mai lung timp de execuţie, a fost declarată câştigătoare. Mobius se întreabă cum cineva care se află pe ultimul loc al unei licitaţii ar putea fi declarat câştigător, fără ca oferta sa să fie examinată de vreun expert. Conform investigaţiei noastre, oferta de GSP şi Jan de Nul prezintă diverse nereguli şi ar trebui să fie declarată ilegală”, precizează sursa citată.
Firma Mobius afirmă, citând decizia ÎCCJ, că asocierea GSP/Jan de Nul nu poate fi declarată câştigătoarea licitaţiei deoarece excluderea companiei germane şi a celei olandeze (Van Oord) a fost făcută de instanţe care nu aveau competenţa necesară. Potrivit Mobius, Curtea de Apel Bucureşti este singura competentă în acest caz, în primă instanţă, iar în a doua instanţă instituţia competentă este ÎCCJ.
Pentru participarea la licitaţie au procurat documentaţia 59 companii din ţară şi străinătate, 11 au depus oferte, iar trei au fost prezente în ultima fază. Ofertele primite de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa au avut valori cuprinse între 61,79 milioane de euro şi 116,4 milioane euro, fără TVA.
În alegerea ofertei câştigătoare, preţul a avut o pondere de 80%, iar durata execuţiei 20%. Lucrările vor viza prelungirea digului existent cu 1.050 de metri, până la lungimea de 5.900 de metri, şi vor fi finanţate din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial în Transporturi 2007-2013, şi de la bugetul de stat.
