Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

LASER MĂGURELE. Comisia Europeană a APROBAT FINANŢAREA CELUI MAI MARE LASER din LUME. Investiţia se ridică la 180 de milioane de euro.

Laser Măgurele: Comisia Europeană a aprobat finanţarea proiectului ELI, de la Măgurele, cel mai mare laser din lume. Aceasta este ultima aprobare de care România avea nevoie pentru proiectul de la Măgurele, ...

Share

Adriana Toma 0 comentarii

18.09.2012 - 13:19

Laser Măgurele: Comisia Europeană a aprobat finanţarea proiectului ELI, de la Măgurele, cel mai mare laser din lume. Aceasta este ultima aprobare de care România avea nevoie pentru proiectul de la Măgurele, investiţie care se ridică la 180 de milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al CE

"Astăzi (marţi - n. red.) Comisia Europeană a aprobat sprijinul pentru o infrastructură de cercetare de vârf care va implica 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre. Contribuţia financiară din partea UE ar urma să provină din fondurile structurale, investiţia ajungând la aproximativ 180 de milioane EUR. Aceasta face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare european de avangardă.

Partea proiectului aprobată astăzi (marţi - n. red.) va fi implementată în România. Denumită 'Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics' (ELI-NP), aceasta va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, carevor includedomenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive", potrivit comunicatul Comisiei Europene.

"Decizia de astăzi (marţi - n. red.) aprobă contribuţia FEDER pentru prima etapă a ELI-NP pe perioada 2011-2015, în timp ce costul total al proiectului se ridică la 356,2 milioane de euro", se mai arată în comunicatul citat privind laserul de la Măgurele.

"Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea şi inovarea. Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent", a declarat comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, în legătură cu finanţarea laserului de la Măgurele.

Citeşte şi:

La ce foloseşte superlaserul românesc

Proiectul urmăreşte să promoveze cercetarea naţională şi europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională deschisă specialiştilor din mediul ştiinţific universitar şi privat, precum şi din mediul întreprinderilor.

Comisarul Hahn a adăugat: „Ne punem speranţe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în ţară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodului creierelor» şi atrăgând noi societăţi în regiune."

În prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare (C&D), în sectoarele public şi privat luate împreună, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiţii în C&D de 3% pe ansamblul UE, în cadrul strategiei susmenţionate.

Se preconizează că ELI-NP va genera impulsul mult aşteptat pentru cercetarea şi dezvoltarea din România, ajutând ţara să elimine decalajele din domeniul inovaţiei şi să favorizeze transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Totodată, acest proiect ar urma să mărească în mod considerabil atractivitatea României ca regiune a excelenţei în cercetare şi a inovării.

Partea investiţiei acoperită de UE este pusă la dispoziţie prin intermediul programului cofinanţat „Creşterea Competitivităţii Economice" din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER). Proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii de cercetare a României şi stimularea transferului de tehnologie între instituţii de cercetare şi dezvoltare şi întreprinderi, oferind ţării un avantaj competitiv şi dându-i impulsul necesar pentru o creştere inteligentă.

Preşedintele Traian Băsescu, prezent, vineri, la Bruxelles, a făcut lobby pentru aprobarea proiectului.

_ _ _ _

Acesta este un aşa-numit „proiect major", pentru care finanţarea publică totală este mai mare de 50 de milioane de euro şi care, prin urmare, face obiectul unei decizii specifice a Comisiei Europene, în timp ce alte tipuri de proiecte sunt aprobate la niveluri naţionale sau regionale.

ELI-NP este o parte a proiectului „Extreme Light Infrastructure", care a fost identificat în 2006 de Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI) drept unul dintre proiectele de infrastructuri de cercetare de înaltă prioritate pentru Europa. Proiectul este cel de-al doilea pilon al unei structuri paneuropene pentru lasere - în aprilie 2011, Comisia a aprobat deja o finanţare în valoare de 236 de milioane EUR pentru primul pilon al ELI în Republica Cehă.

Pe perioada implementării proiectului (2010-2016), reprezentanţi din ţările gazdă (Republica Cehă, România şi Ungaria) vor constitui un consorţiu pentru o infrastructură de cercetare europeană. Acest consorţiu va fi prima reţea multidisciplinară paneuropeană consacrată cercetării potenţialului tehnologiei laser de vârf.

Organizaţia care se află la baza proiectului este Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH); ELI-NP va fi implementat în zona Măgurele (la sud de Bucureşti) şi se preconizează că acesta va fi operaţional în 2015.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...