Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ionel Valentin Vlad, noul președinte al Academiei Române

Academicianul Ionel Valentin Vlad, doctor inginer, specialist în electronică, a fost ales preşedinte al Academiei Române, marţi, în Adunarea Generală la care au participat membrii titulari, corespondenţi şi cei de onoare din ţară.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 08.04.2014 - 16:22

Academicianul Ionel Valentin Vlad, doctor inginer, specialist în electronică, a fost ales preşedinte al Academiei Române, marţi, în Adunarea Generală la care au participat membrii titulari, corespondenţi şi cei de onoare din ţară.

Ionel Valentin Vlad a fost ales preşedinte al Academiei Române în al doilea tur de scrutin, la care au participat 126 de membri ai forului, informează Mediafax. Acesta a fost ales cu 65 de voturi, în timp ce contracandidatul lui, matematicianul Viorel Barbu, a avut 60 de voturi, iar un vot a fost anulat.

La primul tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui Academiei Române au participat 140 de membri, au declarat pentru jurnalişti reprezentanţii Academiei. La alegerile pentru funcţia de preşedinte al Academiei Române a mai candidat medicul Victor Voicu.

Votul a avut loc cu uşile închise.

Ionel Valentin Vlad îl înlocuieşte la şefia înaltului for cultural şi ştiinţific pe academicianul Ionel Haiduc, care a preluat preşedinţia instituţiei în anul 2006 şi a fost reales preşedinte al Academiei Române, pentru un nou mandat, în 2010.

Academicianul Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi doctor inginer, s-a născut pe 22 septembrie 1943 şi este membru titular al Academiei Române din anul 2009. În prezent, Ionel Valentin Vlad este şi vicepreşedinte al Academiei Române. El este cercetător ştiinţific I la Institul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, dar şi profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti.

A absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti, în 1966. A susţinut cursuri şi conferinţe la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Fizică/ Şcoala Doctorală de Fizică), Stanford University (USA), Imperial College (Londra), Max-Planck Inst. f. Quantenoptik (Garching), University of Oxford, E.T.H.(Zürich), Univ. Erlangen, Phys.-Tech.Institute A.F.Ioffe (St. Petersburg), ICTP (Trieste), Forschungszentrum Karlsruhe, Universita "La Sapienza" din Roma, US Air Force Res. Lab Hanscom (Boston, USA), DAAD Summer School "Trends in Contemporary Optics", (Sinaia, 2005), Ecole Normale Superieure (Cachan, Franţa) etc. În anul 2008 a fost decorat cu Ordinul Naţional "Serviciu credincios" în grad de Cavaler.

Pe de altă parte, vicepreşedinţii Academiei Române urmează să fie aleşi într-o altă Adunarea Generală a forului, care va avea loc cel mai probabil pe 24 aprilie. În momentul de faţă, pe lângă Ionel Valentin Vlad, vicepreşedinţii Academiei Române sunt Dan Berindei, Cristian Hera şi Marius Sala. Totodată, Ion Păun Otiman este secretar general al forului.

Potrivit Statutului Academiei Române, preşedintele Academiei, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeşi o singură dată. Alegerea se face în condiţiile cvorumului, cu obţinerea a cel puţin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi. În al doilea tur de scrutin se decide, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă. Procedura de alegere se stabileşte prin regulament. Alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Potrivit site-ului instituţiei, prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari şi corespondenţi şi 135 membri de onoare din care cel mult 40 din ţară, iar numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.

În prezent, Academia are 77 membri titulari, 80 membri corespondenţi (total 157), 86 membri de onoare din străinătate şi 31 membri de onoare din ţară (total 118), potrivit site-ului instituţiei.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...