INTERZICEREA exportului paralel de citostatice. Cine pierde şi cine câştigă?

De ieri, exporturile paralale de anumite medicamente oncologice au fost temporar suspendate, a anunţat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Care sunt motivele acestei decizii? Cine are de pierdut şi cine câştigă de pe urma ...

Share

Andreea Pocotila 0 comentarii

01.04.2013 - 18:38

De ieri, exporturile paralale de anumite medicamente oncologice au fost temporar suspendate, a anunţat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Care sunt motivele acestei decizii? Cine are de pierdut şi cine câştigă de pe urma acestei sistări? Ce înseamnă, exact, acest export paralel şi care sunt consecinţele lui asupra pacienţilor? Actorii sistemului sanitar din România au răspuns acestor întrebări, pentru România liberă.

Exportul paralel, deşi sună a activitate ilicită, nu este. Există chiar o lege a Uniunii Europene care îl reglementează. Exportul paralel de medicamente este, de fapt, o expresie a comerţului liber comunitar. În exces, însă, această activitate poate dăuna grav pieţei de medicamente dintr-o ţară a Uniunii Europene, mai ales dacă în respectivul stat preţul medicamentelor este mult mai mic decât în celelalte ţări UE. Şi, cum România are printre cele mai mici preţuri la medicamente din Uniunea Europeană, are mult de suferit. Mai exact, distribuitorii achiziţionează medicamente de la producători – fie ei români sau străini, singura condiţie este ca aceştia să aibă medicamentele respective înregistrate în România - şi, în loc să le vândă mai departe tot în România, preferă să le vândă în ţările UE în care preţul medicamentelor este mult mai mare.

"Uneori, preţul este şi de 2-3 ori mai mare. Suntem într-un cerc vicios. Medicamentele sunt ieftine în România, dar cad victimă acestui aşa-numit export paralel şi dispar de pe piaţă, fiind vândute în afară. Pe de altă parte, dacă am mări preţul, ar fi rău pentru pacienţii români. Dar degeaba sunt ieftine, dacă pacientul nu are de unde să le ia. Aşa că soluţia asta e, aleasă acum de minister: interzicerea vânzării în afară de către distribuitrii români a anumitor medicamente, din cauza discontinuităţii lor pe piaţă", a explicat pentru România liberă vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România, Elena Popescu. Reprezentantul farmaciştilor propune chiar ca această măsură să fie extinsă şi în cazul altor medicamente care dispar din aceleaşi motive de pe piaţă.

Comerţul liber este binevenit, spune oficialul, dar acesta a deschis uşa multor oportunişti. "Când vorbim de distribuitori, nu ne referim la farmacii. Cel puţin nu la majoritatea farmaciilor, ci la acele depozite, puncte de facturare. Şi dumneavoastră vă puteţi deschide un astfel de punct de facturare, singura condiţie fiind să aveţi un farmacist angajat, un spaţiu adecvat şi un contract cu un depozit autorizat. Acest fenomen a luat o aşa turnură încât sunt nu mai puţin de 400 de astfel de puncte de facturare", explică Popescu. Potrivit acesteia, pacienţii au de câştigat, iar de pierdut, depozitele înfiinţate special pentru exportul paralel.

Agenţia Naţională a Medicamentului: Nu e vorba de toate citostaticele

Aşadar, care este soluţia prin care medicamentele să rămână accesibile pacienţilor, dar să nu dispară din farmaciile din România? "Azi semnez un ordin de ministru prin care, până la sfârşitul anului 2013, se vor suspenda activităţile de export paralel pentru toate medicamentele oncologice care sunt monitorizate şi care pot fi găsite pe site-ul Ministerului Sănătăţii", a declarat ministrul. Demnitarul a arătat că, dacă n-ar fi fost exportate citostatice, acestea ar fi asigurat necesarul până în august 2013. Explicaţii suplimentare a dat, pentru România liberă, ofiţerul de presă al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Anca Crupariu. Aceasta a explicat că un articol din Legea privind reforma în sănătate vorbeşte despre obligaţia distribuitorilor, în limita posibilităţilor şi responsabilităţilor, să asigure stocuri adecvate de medicamente pe piaţa internă astfel încât sănătatea publică să nu fie pus în pericol. Dacă aceştia nu se conformează, aceeaşi lege prevede dreptul autorităţilor de a suspenda temporar vânzarea în afara ţării a anumitor medicamente. "Nu este vorba de restricţionarea comerţului comunitar. Nu vorbim de toate medicamentele oncologice, ci doar de acelea despre care s-a constat că lipsesc de pe piaţă şi sunt utile pacienţilor", a spus Crupariu.

Asociaţia Pacienţilor: Mai sunt şi alte probleme în sistem

Reprezentanţii pacienţilor consideră decizia binevenită, dar atrag atenţia că mai sunt şi alte situaţii în care medicamentele nu ajung la pacienţi.

"Există medicamente care se găsesc pe piaţă, dar la care pacienţii din spitale nu au acces pentru că managerii de spitale nu primesc destui bani de la stat să le cumpere. Ar fi trei cauze principale ale accesului restricţionat al pacientului la medicamente: bani puţini de la stat, exportul paralele şi bani cheltuiţi inadecvat de manageri", a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor din România.

RAPORT. Ce au relevat investigaţiile autorităţilor

Medicamentul Alkeran: spitalele au comandat, începând cu octombrie 2012, doar 110 cutii, restul de 844 de cutii fiind livrate prin farmacii cu circuit deschis, dintre care 381 de cutii unei singure farmacii - Melisa Farm SRL.

Medicamentul Purinethol: 206 cutii au fost livrate spitalelor, iar din restul de 2.919 cutiile eliberate prin farmacii cu circuit deschis, 2.300 au fost livrate prin farmacia Melisa Farm SRL Ploieşti.

Medicamentul Leukeranm: 220 de cutii au fost comandate şi primite de către spitale, iar din restul de 3.972 de cutii, 2.821 au fost livrate tot la Melisa Farm, a mai precizat MS.

Cine este Melisa Farm?

Asociaţi ai firmei Melisa Farm SRL, din Ploieşti, sunt Laurenţiu Topală, 42 de ani, şi Daniela Topală, 41 de ani. În 2010, cei doi au adăugat "comerţ cu ridicata cu produse farmaceutice" la obiectivul de activitate al societăţii lor, iar un an mai târziu au deschis înfiinţarea unui "birou de facturare" în Negoieşti-Brazi, judeţul Prahova. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, societatea avea în 2011 o cifră de afaceri netă de aproape 6,6 milioane de lei şi se afla în pierdere. Reprezentanţii societăţii comerciale nu au putut fi contactaţi pentru un punct de vedere cu privire la acuzaţiile aduse de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Unde ajung medicamentele?

Germania, Marea Britanie, Suedia şi Danemarca au fost, în 2012, principalele destinaţii pentru exporturile paralele de medicamente din România, cele mai multe solicitări fiind pentru antineoplazice (oncologice), cardiovasculare, produse pentru sistemul nervos şi pentru cel respirator, potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, citat de Mediafax. În 2012 autorităţile din statele membre UE au transmis notificări către ANMDM pentru 554 de medicamente pentru a fi exportate, în creştere cu 73% faţă de anul anterior şi de circa 14 ori comparativ cu 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. În 2011, agenţia de reglementare în domeniu a primit 320 de solicitări, iar în 2007 doar 43.

Citește totul despre:

Comentarii