Încăpăţânaţii care au pus participarea publică în mişcare

Au ridicat 40 de tone de gunoaie de lângă un lac şi au făcut acolo un parc. Au oprit construcţia unui drum de asfalt prin inima unei rezervaţii naturale. Nu s-a lăsat până nu şi-a văzut copiii cu dizabilităţi ...

Share

Claudiu Berbece 0 comentarii

24.09.2010 - 12:12

Au ridicat 40 de tone de gunoaie de lângă un lac şi au făcut acolo un parc. Au oprit construcţia unui drum de asfalt prin inima unei rezervaţii naturale. Nu s-a lăsat până nu şi-a văzut copiii cu dizabilităţi îngrijiţi într-un centru special amenajat în comuna natală. Sunt doar trei dintre poveştile reale care au fost premiate, joi seara, în cadrul Galei Premiilor Patricipării Publice, organizată, în incinta Teatrului Naţional, de Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe).

„Aici se premiază încăpăţânarea", a fost sintagma prin care prezentatorul galei, pulbicistul Florin Iaru, a reuşit să descrie, poate cel mai concis, evenimentul aflat la a doua ediţie. Anul acesta, sub moto-ul „pune participarea în mişcare".

„Încăpăţânaţii" sunt fie organizaţii neguvernamentale (ONG-uri), fie grupuri de cetăţeni care au reuşit, în mare parte printr-o susţinută muncă de convingere, să pună beţe în roate proiectelor care ar dăuna comunităţii sau să convingă autorităţile să ia decizii care să facă viaţa oamenilor mai uşoară.

Pentru copii, până în pânzele albe

Un astfel de exemplu este Mihaela Mihalache, mamă a unui băiat de 16 ani şi a unei fete de 7 ani, ambii cu handicap fizic sever, el cu lichid pe creier, ea nevoită să respire cu un aparat special. Mama lor a primit din partea CeRe premiul „Până în pânzele albe" pentru că a reuşit să înfiinţeze în localitatea unde locuieşte, comuna Lieşti din judeţul Galaţi, un centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi. Acolo sunt trataţi copiii săi şi alţi 12 minori din comună.

Însă până să ajungă la această realizare, Mihaela Mihalache a trebuie să treacă peste mai multe şocuri: a fost dată afară din casă de propriile rude, a fost ignorată multă vreme de autorităţi şi a fost muştruluită în nenumărate rânduri de oameni care preferau ca aceşti copii să sufere în continuare decât să se afle că în Liteşti există o astfel de problemă.

„La un moment dat, cei de la primărie au vrut să-mi interneze copiii într-un centru de plasament, dar am refuzat categoric. Am zis că voi lupta în continuare, chiar dacă va fi să stau la umbra nucului", îşi aminteşte femeia, spunând cuvintele pe nerăsuflate, cuprinsă de povestea pe care parcă o retrăieşte.

În cele din urmă, primarul comunei a cedat şi i-a pus la dispoziţie două camere. Apoi, fundaţia „Inimă de Copil" a venit cu un kinetoterapeut care să aibă grijă de cei mici, la început ca voluntar. Iar Mihaela Mihalache a organizat totul, ocupându-se inclusiv de transportul tuturor copiilor care au nevoie de tratament.

„Copiii vin, sunt din ce în ce mai mulţi, avem şi pe lista de aşteptare. Nu ne mai poate da nimeni înapoi, depăşim orice obstacol", conchide cu hotărâre.

Rezervaţia prin care nu se trece

Un alt exemplu este oferit de ONG-ul „Agent Green", care de patru ani blochează înaintarea tronsonului DN66A prin Parcul Naţional Domogled din Munţii Retezat, zonă cu o biodiversitate unică în Europa. Motiv pentru CeRe de a-i acorda premiul „Pe aici nu se trece".

Din 2006 încoace, această asociaţie a contestat de mai multe ori studiul de impact făcut de beneficiarii drumului, a dat în judecată Administraţia Parcului Domogled, a alertat Comisia Europeană şi, când nu a mai avut cui scrie petiţii, a protestat.

„În această vară am avut un campus de rezistenţă, ne-am mutat cu corturile acolo. Ne-am îmbrăcat în costume de urs şi le-am zis că e casa noastră. Cred că eram peste 100 de voluntari, în condiţii meteo neplăcute şi cu presiuni făcute asupra noastră. A venit jandarmeria şi am fost ameninţaţi inclusiv că vom avea de-a face cu minerii dacă nu plecăm", rememorează Anca Şerban, vicepreşedintele Agent Green.

În prezent, asociaţia a iniţiat propriul studiu de biodiversitate, care să arate clar că zona vizată de „drumari" trebuie scutită de un drum asfaltat.

„Oricum, anul ăsta este salvat pentru că se apropie iarna şi nu o să poată construi. Lupta continuă", promite Anca Şerban.

Parc au vrut, parc au primit

Şi, ca o dojana la adresa prejudecăţilor, premiul „Jos pălăria" a revenit Partidei Romilor din judeţul Brăila. Reuşita: au impulsionat primăria să construiască un parc de joacă în locul unui munte de gunoaie de la periferia oraşului, zonă populată în special de familii rome.

Totul a durat din martie până în august, anul acesta. Povesteşte Gina Anton, preşedintele Partidei Romilor Brăila: „CeRe ne-a instruit pe mine şi colegii pentru campanii de advocacy, lobby şi participare publică. Am început cu adrese: la primărie, consiliu local, direcţia de sănătate publică şi agenţia de protecţie a mediului. I-am informat că există un focar de infecţie şi că ar fi ideal să-l transforme în parc".

Lucrurile s-au mişcat însă cu adevărat abia după ce Partida Romilor a reuşit să aducă subiectul în atenţia unui post local de televiziune.

„N-a durat două zile şi a venit viceprimarul la noi, în cartierul Lacu Dulce, să ne întrebe ce vrem", continuă Gina Anton.

A urmat o masă rotundă cu toţi cei responsabili de protecţia mediului şi a cetăţenilor, iar la două săptămâni distanţă parcul era inaugurat.

„Ce mă bucură cel mai tare este că s-a păstrat intact până acum. Ştiţi că toţi zic că romii fură şi strică. Veniţi să vedeţi că parcul e ca în prima zi", se mândreşte Gina Anton.

Au mai fost alte câteva premii, toate simbolice: câte o diplomă înrămată.

Juriul acestei ediţii a galei a fost compus din Ancuţa Vameşu - consultant în cadrul Fundaţiei pentru Societatea Civilă din România, Vintilă Mihăilescu - şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, Teodor Frolu - arhitect, Codru Vrabie - consultant şi trainer în domeniul administraţiei publice, Romeo Moşoiu - care din 2009 lucrează alături de miniştrii responsabili de tineret şi Simona David - expert în comunicare şi imagine.

Pentru cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Participării Publice - G3P au fost primite aproape 50 de înscrieri, din care juriul a ales 10 câştigători.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...