Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Iliescu, urmărit penal. Va fi vreodată și judecat?

Fostul președinte Ion Iliescu este, din nou, urmărit penal în dosarul mineriadei, fiind acuzat, de data aceasta, de infracțiuni contra umanității. Având însă în vedere cum a fost abordat subiectul în ultimii ani, nu puține sunt vocile care spun că nici acum magistrații nu vor merge până la capăt, iar vinovații nu vor răspunde.

Share

Andreea Nicolae 0 comentarii

Actualizat: 21.10.2015 - 23:22

Fostul președinte Ion Iliescu este, din nou, urmărit penal în dosarul mineriadei, fiind acuzat, de data aceasta, de infracțiuni contra umanității. Având însă în vedere cum a fost abordat subiectul în ultimii ani, nu puține sunt vocile care spun că nici acum magistrații nu vor merge până la capăt, iar vinovații nu vor răspunde.

La mai bine de 25 de ani de la evenimentele dramatice din 13-15 iunie 1990, când, potrivit repre­zen­tanților victimelor mineriadei, o sută de persoane ar fi fost omorâte, iar alte 1.300 ar fi fost rănite, Parchetul General anun­ță că a început urmărirea penală împotriva mai multor foști demnitari. Acuzația este de infrac­țiuni contra umanității, respectiv „reprimarea violentă a mani­festației din Piața Universității, din dimineața zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane și rănirea prin împuș­care a altor trei, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 și 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanșat de către muncitori din unele centre industriale și bazine carbonifere din țară“ (comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă).

Ieri a avut loc și o primă rundă de audieri, prezentându-se în fața anchetatorilor ex-președin­tele Ion Iliescu (PSD), fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul general Victor Athanasie Stănculescu. Primul nu a făcut declarații nici la intrarea, nici la ieșirea din sediul Parchetului General, deși anterior a susți­nut, în mod repetat, că învinuirea sa ar reprezenta „un act eminamente politic, fără temei juridic“ și că el, în calitate de șef al statului, doar ar fi reacționat la „o acțiune anarhică“.

Cum s-a încercat mușamalizarea

Dacă ar fi fost exclusiv după procurorii români, subiectul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 ar fi fost la ora aceasta foarte bine închis. Ani la rând, anchetatorii au deschis, comasat și închis dosare, au început urmărirea penală și au anulat-o, au schimbat încadrări și au reformulat acuzații. Doar faptul că mai multe victime ale minerilor au mers la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a-și găsi dreptatea, în absența unei hotărâri judecă­torești în țară, a schimbat situația.

Cercetările au fost reluate după ce, pe 17 septembrie 2014, CEDO a stabilit că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora. Rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale au fost infirmate pe 5 februarie 2015, iar Curtea Supremă a confirmat decizia Parchetului aproximativ o lună mai târziu.

Dosarul mineriadei a fost deschis în 1997, ca urmare a plângerii depuse de Asociația victimelor mineriadelor 1990-1991 și erau vizate zeci de persoane, printre care fostul preşedinte Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chiţac, Victor Athanasie Stănculescu, fostul şef al Poliţiei Corneliu Diamandescu, Miron Cozma, fostul premier Petre Roman şi fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, generalul Dumitru Iliescu. În 1998, au fost întocmite patru noi dosare, într-unul din ele fiind cercetați mai mulți generali și colonei pentru moartea prin împușcare a patru persoane. Dosarul avea să fie trimis de două ori în instanță și tot de atâtea ori restituit pentru completarea urmăririi penale.

Cât despre Ion Iliescu, urmărirea penală împotriva sa a început, inițial, în iunie 2005, pentru săvârșirea mai multor infrac­țiuni, precum propagandă pentru război, genocid, favorizarea infractorului, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune și comunicare de informații false. Rezo­luția avea să fie infirmată în decembrie 2007, de procurorul general de atunci, Laura Codruța Kövesi, pe motiv că nu ar fi fost întocmită cu respectarea dispo­zițiilor legale. Anul următor, cercetările sunt preluate, parțial, de DIICOT și mai multe persoane sunt scoase de sub urmărire penală. În 2009, Iliescu scapă de toate acuzațiile menționate mai sus, deoarece procurorii ajung la concluzia că fie nu a existat fapta, fie lipseau elemente constitutive ale infrac­țiunii, fie fapta nu era pre­văzută în legea penală la momentul săvârșirii ei.

Speranțe minime de finalizare

Teodor Mărieș, președintele Asociației Decembrie 1989, cataloghează decizia de NUP din 2009 ca fiind o complicitate la vârful justiției române și își declară scepticismul față de reluarea cercetărilor. „N-am la cine să am speranțe, sunt aceiași procurori. N-au avut încotro și au redeschis dosarul din cauza deciziei CEDO“, a declarat Mărieș, pentru Mediafax. La rândul său, Marian Munteanu, președinte al Ligii Studenților în 1990, bătut la mineriadă până la intrarea în comă, spune că reluarea cercetărilor „va scoate la lumină un număr semnificativ de persoane care au avut poziții de decizie și care au organizat și derulat acele activități cu urmări nefericite“. „Acolo a fost o acțiune organizată la nivelul conducerii statului și a Guvernului“, a mai precizat Munteanu.

Gelu Voican-Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990, a declarat, în schimb, că acuzațiile aduse lui Iliescu „sunt aberante“ și că noua putere abia aleasă și nevalidată nu avea nici un fel de responsabilitate. În plus, potrivit lui Voican, „este vorba doar de patru morți“, iar forțele de ordine nu și-au exercitat în nici un fel rolul.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...