Generalul cu trei stele, în retragere, Francisc Radici, fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării a fost trimis în judecată alături de membrii unei puternice reţele de furturi de maşini de lux. Generalul este acuzat de favorizarea infractorului.
Radici a intermediat recuperarea maşinii Mini Cooper a lui Ene Gabriel Cătălin, fost director al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, învinuit şi el în dosar.
Pentru recuperarea maşinii de la gruparea de hoţi, Radici a apelat la un poliţist, învinuit şi el în dosar.
Nici Radici, nici Ene şi nici poliţistul NU au raportat furtul maşinii. Au preferat să negocieze preţul recuperării automobilului şi să plătească.
Iniţial Radici nu şi-a recunoscut fapta, dar pus în faţa probelor ar fi recunoscut intervenţia. Radici a fost cercetat în libertate, însă Ene şi poliţistul au fost iniţial încătuşaţi.
Generalul Radici mai este pus sub învinuire în dosarul de la DNA privind achiziţia ilegală a unor locuinţe de serviciu, în care mai sunt cercetaţi generalii Corneliu Dobriţoiu, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Mircea Chelaru şi Floarea Şerban.
În ziua de 21 decembrie 1989, în calitate de şef de batalion, a intervenit pentru reprimarea demonstranţilor anticomunişti în zona Pieţei Universităţii.
Cu ce infractori s-a asociat fostul şef al secretelor militare
Procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus trimiterea în judecată a generalului Francisc Radici şi a prietenului său, Gabriel Cătălin Ene, alături de inculpaţii: Liviu Nicolae Stan, arestat preventiv pentru furt calificat; Robert Alexandru Chira, arestat preventiv pentru tăinuire, favorizarea infractorului, complicitate la furt calificat; Florin Nicolae Ioniţă, acuzat de furt calificat, tăinuire, conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fără a deţine permis de conducere;fraţii Mihail şi Vitalie Covaliu, arestaţi preventiv pentru tăinuire; Marius Giorgian TRICĂ, Dan Alexandru Păun şi Gheorghe ZAMFIR pentru favorizarea infractorului; Daniel Taranenco şi Dumitru Ştefan pentru înşelăciune; Alexandru Lucian Moldoveanu şi Valentina Anemari Mihai pentru tăinuire şi Tiberiu Costel Gheorghe, pentru furt calificat şi tăinuire.
Cum acţionau hoţii
În perioada mai 2012 – februarie 2013, intuind obţinerea facilă a unor câştiguri imediate, unii dintre inculpaţii cercetaţi în cauză au pus bazele unei grupări infracţionale, specializate în comiterea de furturi de autoturisme.
În activitatea infracţională, aceştia vizau, cu predilecţie, autoturisme de lux lăsate de către proprietari cu motorul pornit şi cheia în contact, împrejurare în care autorii pătrundeau în autoturisme şi le sustrăgeau.
Prin acest mod de operare, inculpaţii vizau două scopuri, după cum urmează:
Pe de o parte, având cheia autoturismului, autorii îl puteau valorifica mai uşor şi pentru o sumă mai mare de bani pe „piaţa neagră”, nemaifiind nevoiţi să procure chei contrafăcute pentru autoturismele în cauză, iar pe de altă parte, cele mai multe dintre autoturismele furate, având o valoare foarte mare, erau asigurate CASCO, fiind acoperită inclusiv situaţia furtului.
De ce COLABORAU victimele cu hoţii maşinilor
Pentru a beneficia de asigurarea CASCO este necesar, însă, ca persoana păgubită (proprietarul autoturismului sustras) să prezinte ambele rânduri de chei ale autoturismului; în caz contrar – potrivit prevederilor standard ale contractelor de asigurare CASCO – cel în cauză nu este despăgubit, considerându-se că sustragerea autoturismului s-a produs ca urmare a neglijenţei manifestate de acesta.
De această împrejurare au profitat şi membrii grupării infracţionale în cauză, care, cunoscând faptul că persoanele vătămate nu vor putea obţine despăgubirea pentru autoturismul sustras, după consumarea furtului, obişnuiau să contacteze persoana vătămată şi să-i propună „răscumpărarea” autoturismului sustras, respectiv restituirea acestuia, în schimbul unei sume de bani.
Infractorii obţineau astfel un profit sigur şi rapid în urma activităţii lor infracţionale, fără a se expune riscului pe care îl implică valorificarea autoturismului sustras pe piaţa neagră şi eventualei identificări a acestuia de către organele de poliţie.
În activităţile de „restituire” a autoturismelor sustrase către persoanele vătămate, membrii grupării pretindeau că autoturismele au fost sustrase de alte persoane şi că ei doar intermediază recuperarea acestuia.
Astfel, inculpaţii puteau atât să negocieze cu părţile vătămate pentru obţinerea unei sume cât mai mari, pretinzând că acesta ar fi solicitate de alte persoane, cât şi să se disculpe, în situaţia în care persoana vătămată contactată ar fi alertat organele de poliţie.
O altă modalitate de valorificare: schimbarea plăcilor de înmatriculare cu numere false
O altă modalitate de valorificare a autoturismelor astfel sustrase era aceea a înstrăinării acestora, după ce în prealabil le erau procurate documente şi plăci cu numere false de înmatriculare, pe „piaţa neagră” în condiţiile în care beneficiau şi de complicitatea eventualilor cumpărători.
În derularea activităţii infracţionale, membrii grupării au beneficiat de ajutorul altor inculpaţi care au înlesnit valorificarea sau restituirea unor autoturisme sustrase.
De asemenea, cu prilejul executării sau încheierii unor contracte de leasing, unii dintre inculpaţi induceau în eroare firmele de leasing cu privire la asumarea şi executarea obligaţiilor contractuale, prin însuşirea autoturismului după momentul rezilierii contractului sau prin înstrăinarea lui, fără drept, către alte persoane.
Dosarul a fost trimis la Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti pentru judecare.
