Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

EXCLUSIV. Cele două hărţi întocmite de STS pentru localizarea medicului Radu Zamfir, care s-au aflat pe masa CSAT

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a pus la dispoziţia autorităţilor de salvare a victimelor accidentului aviatic din Apuseni două hărţi de localizare a apelurilor telefonice (ataşate acestui articol) efectuate de medicul Radu ...

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

01.02.2014 - 16:50
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a pus la dispoziţia autorităţilor de salvare a victimelor accidentului aviatic din Apuseni două hărţi de localizare a apelurilor telefonice (ataşate acestui articol) efectuate de medicul Radu Zamfir. Ambele localizări au fost întocmite de către STS pe baza informaţiilor primite de la operatorii de telefonie mobilă. Nici una dintre localizări, însă, nu a fost suficient de exactă pentru ca supravieţuitorii accidentului să fie găsiţi la timp. Consiliul Superior de Apărare a Ţării trebuie să decidă dacă lipsa de acurateţe a localizării a fost cauzată de limitele tehnice ale operatorilor de telefonie mobilă, cum susţine STS, sau de procedurile STS, cum susţine premierul Victor Ponta.
 
Medicul Zamfir a sunat şi de pe Vodafone, şi de pe Orange
Radu Zamfir a apelat 112, serviciul de apeluri de urgenţă administrat de STS, de pe două numere de telefon. Primul apel către STS a fost efectuat de medic de pe un număr Vodafone la ora 16:22:33. Au urmat şi alte apeluri de pe acelaşi număr. Peste trei ore mai tîrziu, la 19:31:15, medicul a apelat STS de pe un număr Orange.  Pentru fiecare din cele două numere de telefon, STS a întocmit cîte o hartă de localizare. Mai precis, a selectat o zonă în care s-ar fi putut afla apelantul, în funcţie de informaţiile primite de la operatorii de telefonie mobilă Vodafone şi Orange. După cum se poate vedea foarte clar din hărţile STS, localizarea pe baza apelului Vodafone a fost mult mai precisă decît cea pe baza apelului Orange. Locul din care medicul Radu Zamfir a apelat STS de pe un număr Vodafone se află la aproximativ un kilometru distanţă de una din marginile zonei identificate de STS ca fiind acoperite de semnalul antenei Vodafone. În cazul Orange, însă, harta desenată de STS este la kilometri buni de locul în care se afla medicul atunci cînd a apelat 112.
 
Legal, ANCOM decide cum lozalizează STS un apel
Care sînt procedurile pe baza cărora STS stabileşte aceste hărţi de localizare? O lege şi un ordin al preşdintelui ANCOM (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Comunicaţiilor), ambele din 2008, stabilesc condiţiile legale de localizare ale unui apel primit la 112. Conform articolului 20 al legii 160 din 2008, "Autoritatea Naţionalã pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei analizeazã şi stabileşte condiţiile tehnice pentru furnizarea informaţiilor de localizare primare şi a informaţiilor de localizare a apelantului cãtre SNUAU de cãtre furnizorii de reţele publice de telefonie". SNUAU este Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, adică sistemul care se ocupă de apelurile la 112. Conform legii 160, SNUAU este administrat de STS.
 
Operatorii de telefonie, obligaţi să trimită date de localizare la STS
Decizia 1023 din 2008 a preşedintelui ANCOM detaliază în ce condiţii se ajunge la localizarea unui apelant la 112. La articolul 25 al acestei decizii se arată că "(1) Furnizorii de reţele publice de telefonie au obligaţia de a pune la dispoziţia SNUAU informaţii de localizare primară a apelantului, indiferent de tipul reţelei sau de echipamentul terminal utilizat de acesta, pentru toate categoriile de apeluri către serviciul de urgenţă 112, în condiţiile prezentei decizii.
(2) Furnizorii de reţele publice de telefonie transmit apelurile către serviciul de urgenţă 112, conţinând inclusiv informaţia de localizare primară a apelantului în momentul iniţierii apelului, către reţeaua Operatorului, care le transmite în mod transparent către SNUAU, fără a modifica informaţiile de localizare". 
 
Datele primite de STS, la nivel de celulă sau sector e celulă
Articolul 27 al deciziei ANCOM vine cu detalii suplimentare: "(1) Furnizorii de reţele publice mobile de telefonie au obligaţia de a transmite informaţia de localizare primară a apelantului, prevăzută la art. 25 alin. (1), la iniţierea fiecărui apel, sub forma unui identificator de celulă şi, acolo unde este disponibil acest parametru, sub forma unui identificator de sector de celulă (cell-id/sector-id) pe reţeaua de semnalizare, la iniţierea apelului, utilizând sistemul de semnalizare pe canal comun nr. 7.

(2) Pentru transmiterea informaţiei se va utiliza parametrul „Location number” din mesajul IAM al sistemului de semnalizare pe canal comun nr. 7, componenta ISUP.

(3) În cazul în care reţeaua unui furnizor de reţele publice mobile de telefonie nu permite utilizarea adresei prevăzute la alin. (2), furnizorul poate utiliza, în vederea transmiterii informaţiei de localizare, parametrul „Called number address” al mesajului IAM. Furnizorul de reţele publice mobile de telefonie va solicita ANC acordul pentru utilizarea acestei metode, pe baza unei justificări temeinice din punct de vedere tehnic şi va notifica administratorul SNUAU cu privire la utilizarea acesteia, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înaintea implementării.

(4) Informaţia de localizare primară transmisă va fi de forma unui şir de digiţi şi va identifica în mod unic o celulă sau un sector de celulă din reţeaua publică mobilă de telefonie din care a fost iniţiat apelul către serviciul de urgenţă 112.

(5) Pe baza şirului de digiţi aferent informaţiei de localizare primară transmise de furnizor la momentul iniţierii apelului de urgenţă, administratorul SNUAU efectuează o interogare a bazei de date prevăzute la art. 28, obţinând astfel informaţiile geografice de localizare a celulei sau a sectorului de celulă din care s-a iniţiat apelul de urgenţă, împreună cu toate caracteristicile suplimentare existente în baza de date".
 
Caracteristicile antenei de telefonie, esenţiale
Aşadar, pînă la articolul 27 din decizia ANCOM 1023 inclusiv, ştim că STS preia de la operatorii de telefonie mobilă datele de localizare ale unui apelant, dar nu ştim cum suprapune aceste date geografic peste o anumită zonă. Articolul 28 al deciziei invocate ne lămureşte: "(1) Furnizorii de reţele publice mobile de telefonie au obligaţia de a pune la dispoziţia administratorului SNUAU o bază de date ce va conţine informaţii de localizare geografică aferente celulelor şi sectoarelor de celulă din reţea. Baza de date va conţine cel puţin următoarele câmpuri:

a) identificatorul celulei sau al sectorului de celulă; b) latitudinea amplasamentului antenei; c) longitudinea amplasamentului antenei; d) azimutul antenei;

e) deschiderea antenei; f) raza estimativă de acoperire; g) frecvenţa de transmitere a celulei".
Practic, aici se închide cercul: operatorii de telefonie mobilă furnizează STS-ului atît localizarea unui apelant în funcţie de antena prin care trece apelul, cît şi localizarea antenei în teren, dar şi caracteristici de transmisie a semnalului ale antenei. Pe baza tuturor acestor date, STS delimitează o zonă în care s-ar putea afla apelantul la 112.
 
Eroare tehnică sau fatalism geografic?
Conform hărţilor întocmite de STS pe baza informaţiilor de la Vodafone şi Orange în cazul accidentului aviatic din Apuseni, cea mai apropiată antenă Vodafone de locul în care se afla medicul Radu Zamfir era la peste 13 kilometri, dar zona delimitată de STS s-a oprit la o distanţă de 12 kilometri. În cazul Orange, diferenţele sînt uriaşe: zona delimitată de STS este la aproximativ şase kilometri de locul apelului. Explicaţiile pot fi doar trei: informaţiile furnizate de operatorii de telefonie mobilă au fost incomplete sau eronate; interpretarea datelor de către STS a fost eronată; datele furnizate de operatorii de telefonie mobilă şi softurile STS au fost în regulă, dar particularităţile geografice ale zonei şi suprafaţa mare acoperită de o singură antenă au dus la imposibilitatea localizării cu acurateţe.
 

Băsescu a respins cererea lui Ponta de schimbare a şefului STS

CSAT nu a luat, ieri, o decizie privind revocarea directorului STS, Marcel Opriş. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, după şedinţa CSAT, că prim-ministrul Victor Ponta a cerut trecerea STS la MAI şi destituirea şefului Serviciului, şeful statului precizând că nici una din variante nu este viabilă. Deciziile CSAT se iau prin consens şi, din acest motiv, nici una dintre părţi nu îşi poate impune punctul de vedere.

Preşedintele Băsescu a explicat că în ultima perioadă “s-a instalat public, prin persistenţa unor minciuni”, că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului, spunând că acest lucru e o minciună şi că STS nu are nici echipament şi nici dreptul legal.

„Prin reglementări, STS preia, prin linia de urgenţă, informaţiile de la operatorii de telefonie. STS are capacitatea să spună exact punctul de la care s-a făcut apelul când se face după un telefon fix. Când se face după un telefon mobil, STS primeşte indicativul celulei de la operator. STS nu are nici un mijloc tehnic de identificare a telefoanelor mobile”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Probleme de coordonare

Şeful statului a acuzat faptul că acţiunea de salvare din Apuseni nu a fost coordonată în conformitate cu reglementările în vigoare şi de aceea a fost un eşec, “cum a catalogat-o şi prim-ministrul”.

“Acţiunea din Apuseni nu a fost coordonată în conformitate cu reglementările în vigoare şi de aceea a fost un eşec, aşa cum a definit-o şi premierul”, a spus Băsescu.

El a spus că a coordonat acţiuni care aveau legătură cu securitatea naţională, iar principala diferenţă a fost coordonarea. Băsescu a mai spus că s-a încercat, eronat, acreditarea ideii că instituţiile statului nu pot gestiona situaţii de urgenţă. Potrivit lui Băsescu, când se face o coordonare instituţională, instituţiile statului sunt capabile să facă faţă unei misiuni de salvare.

“Dacă s-ar fi lucrat instituţional, şi la Ministerul de Interne s-ar fi constituit comandamentul, dacă se puneau la un loc toate informaţiile, localizarea (avionului - n.r.) se putea restrânge la un loc foarte mic”, a spus Băsescu.

Potrivit acestuia, comandamentele, din păcate, nu s-au constituit nici la Ministerul de Interne, nici la Ministerul Transporturilor.

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...