Semnele schimbărilor climatice pot fi deja observate şi în România: temperatura medie anuală a crescut semnificativ, iar anotimpurile s-au decalat, spune climatologul Roxana Bojariu, oordonatorul secţiei de Climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie, citată de RTV.net.
Cel mai important semn al schimbărilor climatice este creşterea temperaturilor, spune dr. Roxana Bojariu. În România s-a înregistrat o creştere semnificativă a temperaturii medii anuale observate. În ultima sută de ani, această creştere a fost in jur de 0.5 C. Creşterea termică s-a accentuat în ultimele decenii, începând cu a doua jumătate a secolului XX, ajungând la valori cuprinse între 0,8 C şi 1 C, pe regiuni extinse din România.
Bojariu precizează că extremele termice pozitive au crescut ca frecvenţă şi intensitate, valurile de căldură fiind mai frecvente şi mai persistente. “În cazul precipitaţiilor, semnalul observat este mai puţin clar – există o diminuare uşoară a cantităţii anuale la nivelul întregii ţări, în intervalul 1901-2007. Acest semnal apare diminuat în ultimele decenii”, explică climatologul.
În plus, datele de observaţii arată că şi nivelul Mării Negre a crescut în ultimele decenii. Pe perioada 1933-2004, în cazul staţiei Sulina creşterea este de 26 de cm, iar în cazul Constanţei de 12,24 cm. Pentru comparaţie, un studiu recent a estimat o creştere a nivelului oceanului planetar de aproape 19,5 cm pe perioada 1870-2004.
Bojariu explică, însă, că semnalul încălzirii nu este uniform în spaţiu şi timp, existând şi fluctuaţii naturale, ambele componente suprapunându-se. “Totuşi, statistic vorbind, faptul că cei mai călduroşi ani, la nivelul României, din întrega perioadă de observaţii disponibilă, sunt din perioadă recentă – ultimele 2 decenii- este semnificativ. Semnificativ e şi faptul că ultimii zece ani pot fi consideraţi cel mai călduros deceniu din întreagă perioadă de observaţie, toţi anii situându-se, cu valori mai mari sau mai mici, peste media multianuală a intervalului de referinţă 1961-1990”, a subliniat Bojariu.
Pe de altă parte, climatologul se fereşte să facă o legătură între seceta din 2011 şi schimbările climatice. “Au fost secete mai intense şi mai persistente decât cea din a două parte a anului 2011, de exemplu cea din 2007. Oricum, un singur episod nu poate fi pus în legătură directă cu schimbarea climatică. Vorbim de legătura cu schimbarea climatică în termeni de creştere pe un interval mai mare, cel puţin câteva decenii, a frecvenţei, intensităţii şi duratei secetelor”, explică cercetătoarea româncă.
Nici despre iarna care a trecut, rece şi cu multă zăpadă, nu se poate spune că e o dovadă că nu există încălzire globală. “Nu se poate pune în legătură directă un singur episod, fie el şi extrem, cu schimbarea climatică. E nevoie de luarea în calcul a episoadelor extreme pe o perioadă de cel puţin câteva decenii pentru a trage concluzii privind modificări ale climei. De altfel, prima parte a iernii 2011-2012 a fost chiar mai caldă decât în mod obişnuit. În plus, atunci când vorbim de schimbarea climatică, nu se judecă local/regional, ci se ia în calcul şi nivelul global. De exemplu, iarna 2011-2012 a fost mult mai caldă decât în mod obişnuit în mare parte din teritoriul SUA şi în zonă arctică, chiar dacă în Europa şi Asia a existat acel episod cu condiţii de iarnă foarte severă”, a mai explicat dr. Bojariu.
Climatologul spune însă că putem vorbi despre o decalare a anotimpurilor în România. “Există observaţii care arată că, în medie, în Europa, de exemplu, primăvara se declanşează mai timpuriu cu aproape două săptămâni, în ultimile decenii, comparativ cu cele precedente. Toamna, având că indicator căderea frunzelor, este intârziată cu câteva zile, în medie, la nivelul Europei. Aceste modificări vor continua şi în viitor, dar cele patru anotimpuri simţite la latitudinile medii nu vor dispare, pentru că mersul anotimpurilor e dat de poziţia pe glob şi de parametrii mişcării pământului – de exemplu, de înclinarea axei pământului pe planul orbitei sale în jurul Soarelui- care se modifică pe scări de timp de ordinul zecilor de mii şi sutelor de mii de ani”, a precizat Roxana Bojariu.
Cum va fi clima României dacă se menţine actuala tendinţă de încălzire? “În cazul României, studii recente indică pentru orizontul temporar 2021-2050 o creştere a temperaturii medii anuale mediată pentru teritoriul ţării cu valorea cea mai probabilǎ de 1,4 grade Celsius faţă de perioadă de referinta 1961-1990. La sfârşitul secolului (2071-2100) creşterea temperaturii medii anuale estimate pentru teritoriul României este de aproximativ 3,1 grade Celsius”, spune dr. Bojariu.
Ea precizează că, în cazul precipitaţiilor, tabloul proiecţiilor estimate este mai puţin coerent. “Totuşi, majoritatea experimentelor numerice indică o diminuare a precipitaţiilor în lunile de vară, pe întreg teritoriul ţării (în medie cu pânǎ la 20%), la sfârşitul acestui secol. Toate acestea sunt estimări medii la nivelul întregii ţări, valorile extreme depăşind aceste valori, în funcţie de regiuni şi anotimpuri. Schimbări în frecvenţa şi intensitatea unor fenomene extreme (secete şi inundaţii rapide) însoţesc schimbările în starea medie”, mai spune climatologul.
Roxana Bojariu spune că, pentru a estima ce se întâmplă cu clima în viitorul apropiat, trebuie să ţinem cont atât de componenţa schimbării climei, cât şi de cea data de variabilitatea naturală, efectul fiind cel cumulat al celor două. “În privinţa semnalului încălzirii globale, el va continua să se manifeste, aceasta însemnând cel puţin o creştere de 0,2 grade Celsius pe deceniu a temperaturii medii globale”, a spus cercetătorul pentru RTV.net.
