Zilele trecute, a inceput sa faca inconjurul redactiilor o stire potrivit careia Adrian Nastase este cercetat pentru termopanele de la Palatul Parlamentului. Era invocata si o incheiere de sedinta in care trei judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au scris ca exista suficiente probe pentru ca fostul premier sa fie cercetat pentru abuz in serviciu. Povestea cu termopanele, scoasa in evidenta, este insa doar o mica parte din aspectele dosarului “nascut” ca urmare a plangerii depuse, inca din 2003, la PNA de arhitectul Anca Petrescu, autoarea si conducatoarea proiectului Casa Poporului.
Dosarul are o poveste lunga si interesanta, cuprinzand de la acuzatii de incalcari ale legislatiei la invocarea unor cifre denaturate si a unor fraude. Prima solutie data, in mai 2005, de Parchetul instantei supreme a fost de neincepere a urmaririi penale, respingandu-se plangerea Ancai Petrescu ca fiind neintemeiata. Nemultumita de “verdict”, semnatara sesizarii s-a adresat Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), solicitand infirmarea solutiei de NUP. Ca urmare, pe 11 mai 2006, Sectia penala a ICCJ a dispus anularea deciziei anterioare si retransmiterea cauzei la procurori, in vederea inceperii urmaririi penale in dosarul privind Muzeul National de Arta Contemporana.
Plangere la PNA inca din 2003
Arhitectul Anca Petrescu invoca, in plangerea depusa in 2003, “fapte grave”, “modul defectuos” in care se derulau in Palatul Parlamentului lucrarile de amenajare a MNAC. Mai mult, semnatara facea referire la “incalcarea legislatiei”, cheltuirea “oneroasa” a unor fonduri din bugetul de stat si la “pagube de sute de miliarde pricinuite patrimoniului imobiliar national prin stricaciunile aduse cladirii existente”.
Totul a pornit o data cu HG nr. 691 din iulie 2001, prin care guvernul condus de Adrian Nastase decidea infiintarea MNAC si amplasarea lui in corpul E4 al Palatului Parlamentului, precum si transferarea respectivului corp din administrarea Camerei Deputatilor in cea a RAAPPS. La scurt timp dupa aceea s-a declansat si conflictul dintre arhitectul Anca Petrescu si cei responsabili de uriasa investitie. In calitate de sef proiect complex Casa Poporului, Anca Petrescu si-a prezentat disponibilitatea de a proiecta corpul E4. Nu numai ca nu a primit un raspuns in acest sens de la RAAPPS, dar la doar cateva luni s-a emis o noua hotarare de guvern prin care se modifica Legea achizitiilor publice, astfel incat incredintarea proiectarii nu s-a facut nici pe baza drepturilor de autor, nici pe baza unei licitatii publice, ci prin intermediul unei licitatii cu invitati. In plangerea sa, arhitectul Anca Petrescu arata ca pentru proiectare a fost aleasa SC Carpati Proiect SA, iar pentru executie a fost desemnata SC Aedificia Carpati SA, ceea ce insemna ca proiectantul si executantul sunt aceeasi entitate. Dupa aranjarea acestui “detaliu” al licitatiei, a aparut si un nou studiu de fezabilitate, in care se prevedea demolarea tuturor lucrarilor existente in interiorul corpului E4, precum si adaugarea la constructia existenta, la exterior, a unor volume. O data cu aceste modificari a crescut, inevitabil, si suprafata muzeului, astfel ca a fost necesara o noua hotarare de guvern (din februarie 2002), care sa prevada ca RAAPPS sa primeasca 12.343 metri patrati in loc de 9.399 metri patrati, transmisi prin hotararea din iulie 2001. Anca Petrescu a contestat si acest studiu de fezabilitate, scriind in plangerea sa ca “s-au prevazut demolari masive, inutile, interventii in fatada corpului E4, care strica aspectul intregii cladiri” si ca “au fost lipite carcase metalice pentru ascensoare exterioare fara nici un fel de ratiune functionala”. In plus, arhitectul a invocat ca prin demolari si adaugiri investitia a ajuns sa aiba “costuri exorbitante”, facute “in folosul SC Aedificia Carpati”. Iar povestea suprafetei in continua crestere nu s-a oprit aici. Intr-un alt studiu de fezabilitate, SC Carpati Proiect SA scria ca “suprafata initiala aprobata prin HG 691 si preluata de RAAPPS nu a tinut seama de necesitatile de functionalitate ale muzeului, de depozitare, expunere si ateliere anexe, fara de care nu se poate sa se desfasoare o activitate normala”. Astfel ca suprafetele sunt recalculate si rezulta… 16.621 metri patrati. Iar pentru suprafata respectiva, indicele de pret calculat era de 777 euro/metru patrat, adica de trei ori mai mult decat indicatorii din Raportul de Expertiza a Ministerului Finantelor nr. 310 din 1991. Arhitectul Anca Petrescu a acuzat, in consecinta, ca firma desemnata la licitatia cu invitati, SC Carpati Proiect, a ales “solutiile cele mai costisitoare posibile”. Printre pagubele evaluate de aceasta se numara circa 100 miliarde (adica aproape 3,5 milioane euro, la cursul de atunci, de 28.621 lei/euro), paguba provocata de demolarea tuturor decoratiunilor si zidurilor interioare, la care se adauga circa un milion dolari, rezultati din “inlocuirea ferestrelor din aluminiu si lemn de stejar cu geamuri termopan”, operatiune pe care arhitectul o considera “inutila”.
In aceeasi plangere depusa in 2003 si pe care o vor reanaliza procurorii, Anca Petrescu mai invoca faptul ca alegerea executantului s-a facut in lipsa unui studiu de fezabilitate (documentul fiind aprobat de MFP de abia in iunie 2002), ca lucrarile la corpul E4 au fost demarate de SC Aedificia Carpati cu luni bune inainte de obtinerea autorizatiei de constructie si ca pentru acoperirea tuturor neregulilor s-au emis mai multe hotarari de guvern. In finalul plangerii, se cerea cercetarea tuturor celor vinovati de comiterea ilegalitatilor invocate.
“Vesnicul” NUP
In ciuda tuturor datelor si documentelor anexate la plangerea catre PNA, procurorii au hotarat sa dea solutia NUP, argumentandu-se ca nu au fost comise fapte de natura penala in privinta lucrarilor de reparatie a MNAC. Intr-o rezolutie din 14 martie 2005, in care s-a propus NUP, s-a mai argumentat ca interventiile efectuate la tronsonul E4 din Palatul Parlamentului nu au impus modificari esentiale, ci numai de amenajare a unor pereti suplimentari si… crearea unor spatii adecvate functiilor de expunere cat mai extinsa. Greu de inteles aici ce inseamna “expunere cat mai extinsa” fara “modificari esentiale” adica… demolari. Potrivit anchetatorilor, si desemnarea firmelor proiectante si executante s-a facut cu respectarea legii. Procurorii au relevat ca la licitatia cu invitati s-au prezentat Romproiect, Proiect Bucuresti, Proiect Carpati, Iprolam si IPCP, dintre acestea fiind aleasa SC Proiect Carpati. Societatea, potrivit anchetatorilor, a obtinut toate avizele autoritatilor. “In ceea ce priveste tamplaria exterioara a incintei, intrucat in proiectul de acum 20 de ani destinatia spatiului era pentru apartamente prezidentiale, s-a prevazut o tamplarie din lemn. Noua destinatie a spatiului pentru muzeu a impus o etanseizare mai mare, un coeficient termic constant si conditii climaterice exigente, care nu mai puteau fi obtinute decat prin folosirea tamplariei din aluminiu si a geamurilor termoizolante, solutie care a fost adoptata de proiectanti, in consens cu beneficiarul lucrarii”, mai sustin procurorii.
Ramane, in aceste conditii, un mister de ce, pe baza acelorasi documente si a aceleiasi plangeri, procurorii au considerat ca nu s-au comis ilegalitati, iar judecatorii de la ICCJ au considerat ca sunt suficiente probe pentru a se incepe urmarirea penala sub acuzatia de abuz in serviciu.
Anca Petrescu: “Este o diversiune”
Arhitectul Anca Petrescu s-a declarat surprinsa de modul trunchiat in care a fost prezentata situatia si banuieste ca ar fi vorba de o diversiune. “Eu am vorbit de toata investitia.
Termopanele acestea sunt un “detaliu”, ne-a precizat arhitectul, facand referire la stirea potrivit careia fostul premier va fi cercetat pentru termopanele de la MNAC. “Poate insemna ca cineva este foarte siret si vrea sa fie vorba numai de termopane. Este o diversiune”, a concluzionat Anca Petrescu.
Adrian Nastase: “Am facut o multime de fapte bune”
Referindu-se la povestea termopanelor de la Palatul Parlamentului, Adrian Nastase s-a declarat si el surprins de concluzia judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). “Fara sa fiu citat, fara sa fiu invitat sa dau explicatii la Inalta Curte, judecatorii au decis independent de ce au hotarat procurorii dupa doi ani de zile”, a afirmat Nastase, intr-o interventie televizata. Mai mult, fostul sef al Executivului sustine ca nu-i apartine responsabilitatea in ceea ce priveste investitiile la MNAC. “Guvernul a avut responsabilitatea de a crea acest muzeu”, a spus Nastase, adaugand ca el isi asuma doar… ideea infiintarii MNAC si face abstractie de faptul ca Guvernul… era condus de el.
Referitor la modificarea Legii achizitiilor publice, astfel incat proiectarea si executarea lucrarilor sa poata fi adjudecate prin licitatie cu invitati, fostul premier nu considera ca ar fi ceva in neregula. “La acel moment, s-a considerat ca pentru realizarea obiectivului respectiv (MNAC – n.r.) era nevoie de schimbarea legii”, a spus ex-prim-ministrul. Iar Guvernul pe care-l conducea a procedat la modificarea legii “in intelepciunea sa”, dupa cum apreciaza insusi Nastase. In ceea ce priveste retrimiterea spre cercetare a dosarului, fostul premier sustine ca este vorba de “hartuire politica”. “Este evident ca se incearca sa se arate ca justitia functioneaza”, a comentat Nastase. “Nu am facut fapte de coruptie… Am facut o multime de fapte bune, care dupa cum se vede nu raman nepedepsite”, spune fostul sef al Guvernului.
