Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

De ce putea face Vlasov trafic de influenţă la Curtea de Arbitraj pe milioane de euro

UPDATE: Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a fost arestat preventiv de instanţa Curţii de Apel Bucureşti pentru o perioadă de 30 de zile. ...

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

18.03.2014 - 21:04

UPDATE:

Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a fost arestat preventiv de instanţa Curţii de Apel Bucureşti pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia poate fi contestată la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Vlasov a fost reţinut marţi noaptea cu 200.000 de euro primiţi de la denunţător pentru a face trafic de influenţă la Curtea de Arbitraj Internaţional.

Mihail Vlasov numeşte arbitrii de la Curtea de Arbitraj, care funcţionează ca Tribunal în domeniul privat ce dă decizii definitive în litigii comerciale. Prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj este fiica lui Vlasov, Vanda, care ar fi şi ea suspectată de procurorii anticorupţie, spun surse judiciare.

Probele principale sunt interceptările comunicaţilor, făcute cu ajutorul SRI, şi înregistrările ambientale. Judecătorul a fost convins să emită mandatul de arestare  în special de înregistrările ambientale. Denunţătorul a purtat pe el tehnică de înregistrare audio-video atunci când a negociat mita cu Vlasov, potrivit unor  surse judiciare.

____ 

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti decide miercuri dacă va elibera mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele lui Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, acuzat de trafic de influenţă după ce  fost prins în flagrant cu 200.000 de euro.

Vlasov a fost reţinut de procurorii anticorupţie  pentru trafic de influenţă, marţi noaptea, după ce a primit, în incinta unui restaurant din Capitală, tranşa de  200.000 de euro din mita totală de un milion de euro, pe care a cerut-o denunţătorului, după cum ar rezulta din interceptări.

Cumpărătorul de influenţă (care este şi denunţător) a ieşit din restaurant (unde se întâlnise cu Vlasov), a mers la maşina lui Vlasov şi a dat sacoşa cu bani şoferului acestuia, Adrian Onofrei,  care a pus banii în maşina preşedintelui CCIR. La scurt timp, Mihail Vlasov a ieşit din restaurant şi, în momentul în care a vrut să urce în maşină, au apărut procurorii anticorupţie.

Şoferul lui Vlasov a fost audiat marţi noaptea de procurorii DNA, ca şi cumpărătorul de influenţă, care este şi denunţător. Între probe există şi inetrceptări realizate cu sprijinul SRI.

Mihail Vlasov a primit 200.000 de euro pentru a obţine o soluţie favorabilă într-un dosar aflat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, instanţă subordonată lui ( Vlasov numeşte arbitrii Trib unalului de Arbitraj) şi  unde fiica sa, Vanda, este prim-vicepreşedinte.

Surse judiciare spun că procurorii anticorupţie o suspectează şi pe fiica lui Vlasov, Vanda, care este prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj Internaţional.

Mita de 1.000.000 de euro urma să fie dată în trei tranşe: după prima tranşă de 200.000 de euro, cumpărătorul de influenţă ( care este şi denunţător) urma să obţină o amânare; după cea de-a doua tranşă de 300.000 de euro, Tribunalul de Arbitraj, aflată în subordinea lui Vlasov,  dădea verdictul favorabil, iar restul de 500.000 de euro se plătea după sentinţă. 

 De ce poate face trafic de influenţă Mihail Vlasov la Curtea de Arbitraj

Mihail Vlasov, în calitate de preşedinte al Camerei de de Comerţ şi Industrie a României are în subordine Curtea de Arbitraj Internaţional a României, el fiind cel care îi numeşte pe arbitri ( preşedintelele CCIR, potrivit legii , este "autoritate de nominare").

El are drept de numire timp de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii mandatului. În mod normal, arbitrii ar trebui numiţi de colectivul de conducere al CCIR, nu de către preşedinte, spun specialiştii consultaţi de România Liberă.

Arbitrajul se aplică doar în domeniul privat şi este un fel de instanţă alternativă ( Tribunal arbitral) la sistemul puterii judecătoreşti.

 Potrivit noului Cod de Procedură Civilă, "poate fi arbitru orice persoană fizică dacă are capacitate deplină de exerciţiu ". Există Tribunale de Arbitraj formate dintr-un singur arbitru, din trei arbitri sau din mai mulţi ( obligatoriu, număr impar de arbitri), în funcţie de numărul părţilor aflate în litigiu.
 

În România există şi parlamentari-arbitri ai Curţii Internaţionale de Arbitraj, care trebuie să supună judecăţii, în cadrul Tribunalului de Arbitraj din care fac parte, legi civile şi comerciale elaborate tot de către ei, ca parlamentari (spre exemplu, trebuie să aplice noile prevederi ale noilor Coduri civile care reglementeajă arbitrajul, norme modificate tot de către ei).

La capitolul "incompatibilităţile arbitrilor", în Codul de Procedură Civilă  se prevede că aceştia pot fi recuzaţi dacă nu se respectă "cazurile de incompatibilitate prevăzute pentru judecători". Dacă judecătorii nu pot fi şi parlamentari pentru că ar fi incompatibili, atunci nu se înţelege prea bine de ce parlamentarii pot fi şi arbitri la Tribunalul de arbitraj.

În arbitrajul din alte ţări, reclamantul depune cerere de judecare prin procedura de arbitrare, fiecare parte îşi alege câte un arbitru, iar biroul de conducere al Curţii de Arbitraj numeşte un supra-arbitru.

În România, toţi arbitrii  sunt numiţi de către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Mihail Vlasov, de când acesta a obţinut funcţia, spun specialiştii consultaţi de România Liberă, iar supra-arbitrul ar fi stabilit tot de către acesta,  pe motiv că preşedintele CCIR este "autoritate nominativă".

Hotărârile Tribunalului de Arbitraj sunt definitive şi executorii.

Împotriva căii de arbitraj pot fi făcute cel mult contestaţii în anulare la instanţele de judecată din sistemul puterii judecătoreşti doar în anumite condiţii, când se poate DEMONSTRA că nu s-a respectat procedura de arbitraj.

 

Citeşte şi: Vlasov plăteşte un parlamentari şi un viceguvernator BNR să arbitreze la Camera de Comerţ

Citeşte şi: Parlamentarii din mâneca lui Vlasov

____

Mita de 1.000.000 de euro pentru câştigarea unui proces de arbitraj, negociată în biroul preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a româniei

Din ordonanţa de reţinere întocmită de procurori rezultă că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, începând cu anul 2013, martorul denunţător şi fostul său partener de afaceri erau părţi într-un dosar de arbitraj, în calitate de pârâţi-reclamanţi, dosar înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Printr-un intermediar, denunţătorul a aflat că Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, este interesat de industria de tipar din România şi că doreşte să-l cunoască. 

La data de 13.03.2014, în urma unei programări prealabile, denunţătorul s-a prezentat la biroul lui Mihail Vlasov, situat în sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, unde, pe parcursul discuţiei, preşedintele CCIR i-a pretins denunţătorului suma de 1.000.000 euro pentru a-l ajuta să câştige procesul respectiv.

 200.000 de euro şi 300.000 de euro - preţurile unor amânări la Curtea de Arbitraj Internaţional a României, unde vicepreşedinte este Vanda Vlasov

După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, Vlasov Mihail i-a propus denunţătorului următoarea înţelegere: să-i promită acestuia suma de 1.000.000 euro, iar, până la termenul din 19.03.2014, să îi dea 200.000 euro, urmând a primi de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de bani.

La data de 18.03.2014, în jurul orelor 20:00, Mihail Vlasov s-a întâlnit cu denunţătorul în incinta unui restaurant din Bucureşti, prilej cu care, inculpatul, i-a reiterat acestuia, pretinderea sumei de 1.000.000 euro, în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, promiţând că îi va determina pe aceştia, ca în exercitarea atribuţiilor de serviciu să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului ( traficul de influenţă  ar fi urmat să fie făcut prin fiica lui Vlasov, Vanda, care este judecător şi vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj Internaţional România- suspectă în dosar, potrivit surselor RL-nn).

Tot la restaurant, Mihail Vlasov  i-a învederat denunţătorului faptul că, iniţial trebuie remisă suma de 200.000 euro, urmând ca ulterior, după ce instanţa de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în acelaşi scop.

După remiterea acestei sume de bani, instanţa de arbitraj urma să dispună o soluţie favorabilă denunţătorului.

În continuare, la data de 18 martie 2014 s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro. 

Procurorii, în instrumentarea cauzei au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei. 

Vlasov, reclamat la DNA de 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu pentru cheltuirea în folos propriu a peste 12 milioane de lei noi

În 2012, Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupţie. Un număr de 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală în care arătau că Vlasov ar fi folosit discreţionar fondurile Camerei de Comerţ.

"Preşedintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată "prevederi 2011" a fost menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din data de 19 mai 2011", se arata în sesizare.

Vlasov a vrut şi zestrea Registrului Comerţului în 2012, cu ajutorul prietenei sale, Mona Pivniceru, pe atunci Ministrul Justiţiei

Tot în 2012, când ministru al Justiţiei era Mona Pivniceru ( acum judecător la Curtea Constituţională a României), Mihail Vlasov a vrut să anexeze Registrul Comerţului, cu toată zestrea sa de sute de milioane de euro,  la Camera de Comerţ şi Industrie a României unde era preşedinte.

Registrul Comerţului era ( şi încă mai este) în subordinea Ministerului Justiţiei. Mona Pivniceru este foarte apropiată de Mihail Vlasov, ea locuind într-un imobil din  portofoliul acestuia.

Preşedintele CCIR, pasionat al jocurilor de noroc. Vlasov pierde zeci de mii de euro la ruletă, conform unor date dintr-un dosar al Parchetului

Mihai Vlasov apare şi într-un dosar al liderilor interlopi cămătari din Bucureşti, care îl împrumutau cu bani pentru a juca la cazinouri. Din interceptările convorbirilor unor interlopi, ataşate la dosar, rezultă că Vlasov împrumuta sume de la câteva zeci de mii de euro până la  800.000 şi chiar 1.000.000 de euro ce îi erau aduşi cu sacoşa. Dobânda era de circa 10% pe zi.

În  dosar, Vlasov are calitatea de parte vătămată  al clanurilor de interlopi "Duduianu" şi "Caran", acuzaţi că dădeau bani cu camătă unor amatori de jocuri de noroc. Interlopii stăteau în cazinouri celebre din Capitală pentru a-i vâna pe împătimiţii jocurilor de noroc, iar când aceştia rămâneau fără bani, li se ofereau banii cu împrumut cu dobândă.

Pe Mihai Vlasov, supranumit de interlopi "Moşu'", se băteau mai mai mulţi lideri cămătari.

Acuzat de mită şi înainte de 1989

Potrivit CV-ului săi, Mihail Vlasov s-a născut pe 1 aprilie 1943 la Tighina, în Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Drept din Iaşi în 1974 şi a practicat ca judecător şi avocat mai mulţi ani înainte de 1989.

Ca judecător, Vlasov a fost acuzat şi încarcerat doi ani  pentru luare de mită, dar în CV-ul său el a  scris "Arestat de statul comunist şi lipsit de libertate 2 ani, achitat în 1990 ca nevinovat".

Mihail Vlasov, în vârstă de 70 de ani, este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României din 2007. În perioada iunie - decembrie 2008 a deţinut şi un mandat de deputat.

Este tatăl a două fete celebre în lumea mondenă - Vanda Anamaria Vlasov şi creatoarea de modă Ingrid Vlasov. Este socrul fostului ministru de Interne Cristian David (fost PNL), căsătorit cu Vanda Vlasov, fost notar, acum judecător şi vicepreşedinte al Camerei de Arbitraj Internaţional a României şi suspectă în dosarul în care tatăl ei a fost reţinut de procurorii DNA.

 
 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...