De ce a pus statul român în pericol sănătatea a mii de bebeluşi?

În timp ce autorităţile încearcă să arate că situaţia bebeluşilor care s-au îmbolnăvit după ce au fost vaccinaţi împotriva TBC este ţinută sub control, medicii par depăşiţi de numărul mare al cazurilor. ...

Share

Sidonia Bogdan 0 comentarii

26.11.2012 - 20:33
În timp ce autorităţile încearcă să arate că situaţia bebeluşilor care s-au îmbolnăvit după ce au fost vaccinaţi împotriva TBC este ţinută sub control, medicii par depăşiţi de numărul mare al cazurilor. Reporterul RL a constatat ieri că, în interval de o oră, la Institutul Pneumologic pentru Copii din Bucureşti s-au înregistrat două cazuri noi de copii cu ganglioni umflaţi.

 

"Du-te şi adu‑mi repede nişte pamperşi. Ne internează copilul", strigă o femeie cu un bebeluş plângând în braţe, ieşind din camera de gardă a Spitalului de Pneumologie Copii „Marius Nasta", din Ferentari. Bărbatul, un tip corpolent, îmbrăcat sărăcăcios, fuge docil la maşină şi îi aduce nevestei o geantă inscripţionată cu numele unei firme celebre de produse pentru copii. Femeia trage în grabă din geantă pampersul şi se întoarce în camera unde o aştepta medicul, cu copilul roşu ca morcovul de la plâns. Dumitru Muscalu rămâne blocat, pe coridor, cu geanta pentru copii în mână şi se porneşte la vorbă. Fetiţa din braţele soţiei are cinci săptămâni, iar pediatrul din Piteşti, oraşul unde locuiesc, după ce i-a palpat ganglionii umflaţi, i-a trimis de urgenţă la Bucureşti.

„Am văzut la ştiri că vaccinul anti-TBC dă reacţii adverse, am văzut ganglionul umflat şi ne-am dus la doctor", explică Muscalu. Acasă, în Ploieşti, bărbatul mai are doi copii şi un loc de muncă de pe urma căruia aduce în casă un venit de 850 de lei. Din aceşti bani trăieşte toată familia Muscalu: „Vă daţi seama cum am primit vestea. Numai de o problemă de sănătate nu duceam lipsă". Povestea bărbatului devine interesantă şi pentru femeia aflată la doi metri de lângă el, şi ea având un bebeluş cu un ganglion umflat în căruciorul pe care îl mişcă ca pe leagăn. „Fetiţa mea e mai mare, are cinci luni. I s-a umflat un ganglion sub braţ, acum două luni. Am aşteptat să văd dacă mai creşte, iar pediatrul mi-a zis că ar fi bine să-l vadă cineva de la Spitalul „Marius Nasta". Iată‑mă şi pe mine aici", spune şi femeia.  Şi ea auzise de la televizor că Ministerul Sănătăţii a hotărât să sisteze vaccinarea nou-născuţilor împotriva tuberculozei, din cauza reacţiilor adverse des întâlnite la bebeluşi.  „M-am speriat", punctează ea.

În timp ce femeia schimbă sfaturi şi informaţii medicale cu ploieşteanul, medicul pneumolog iese brusc din cameră şi o întrerupe: „Dumneavoastră pentru ce aşteptaţi? Încă un copil cu ganglioni umflaţi? Ministrul Sănătăţii ar trebui să vină aici, să vadă ce se întâmplă. Încă un copil? Nu se poate", strigă  doctoriţa, într-o explozie nervoasă, fără să ştie că în faţa ei era un jurnalist. Pe halatul doamnei doctor  sta scris „dr. Neagoş".

După câteva minute, îi spun doctoriţei că venisem să fac un reportaj despre copiii internaţi din cauza reacţiilor adverse la vaccinul anti-TBC şi o rog să explice situaţia medicală a acestora şi dacă e, într-adevăr, cazul ca ministrul Sănătăţii să viziteze spitalul. Răspunsul: „Singurul medic care dă informaţii despre situaţia copiilor internaţi aici este purtătorul de cuvânt al spitalului. Vă rugăm să o contactaţi pe dr. Gilda Popescu. Eu nu vă spun nimic".

Vă reamintim că o comisie de experţi din cadrul Ministerului Sănătăţii a decis sistarea vaccinării împotriva tuberculozei, după ce un număr de 115 bebe-luşi au avut reacţii adverse severe la vaccinul importat din Danemarca. Dintre aceştia, 44% au necesitat tratament specific (tuberculostatic), 20% au fost operaţi şi 6% au luat antibiotice. Autorităţile estimează că peste 200.000 de copii au fost vaccinaţi cu produsul danez. Ministerul Sănătăţii a importat acest ser, după ce producătorul român de vaccin BCG, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Cantacuzino", nu a mai primit autori-zaţie de funcţionare. În lunga perioadă în care în România s-a folosit de vaccinul produs de Institutul Cantacuzino, singurele reacţii secundare înregistrate au fost noduli la locul de inoculare, foarte rar ulceraţii. Mai mult, vaccinul românesc nu a înregistrat nici o reacţie adversă în perioada 2005-2011.

Vaccinarea antituberculoasă cu vaccin BCG a fost introdusă în ţara noastră, în 1926, de către prof. Ioan Cantacuzino, România fiind a doua ţară din lume, după, Franţa, care a aplicat această imunizare.

„Inflamaţiile ganglionilor duc la deces dacă nu sunt tratate"

Contactată de RL, coordonatorul programului naţional de combatere a tuberculozei, dr. Gilda Popescu a dat asigurări că situaţia copiilor care au avut reacţii adverse la vaccinul importat din Danemarca este atent monitorizată de către medici. „Tulpina folosită în acest vaccin este mai puternică şi din cauza asta, probabil, au apărut aceste reacţii. Aceste inflamaţii ale ganglionilor duc la deces, dacă nu sunt tratate. Copiii au primit tratament medicamentos. Totul este sub control", spune dr. Popescu. Aceasta a mai adăugat că reacţii severe au fost raportate şi în timpul imunizării cu vaccinul românesc, singura diferenţă fiind frecvenţa de patru ori mai mare a acestora la produsul din Danemarca.

De altfel, frecvenţa mare a reac-ţiilor adverse a fost motivul invocat de ministrul Sănătăţii, Raed Arafat, pentru oprirea temporară a imunizării contra tuberculozei.

„Având în vedere că există puncte de vedere divergente ale specialiştilor privind evoluţia după vaccinarea cu BCG şi în urma unei prime analize asupra situaţiei create, am decis să solicităm o opinie neutră şi avizată. O echipă de experţi ECDC şi OMS va analiza toate aspectele legate de problema ivită. Aceştia vor lucra cu reprezentanţii Comisiei de specialişti români care a avut astăzi o primă întâlnire şi de la care aştept un raport preliminar", a declarat recent Raed Arafat, ministrul Sănătăţii.

Mai mult, întrebat dacă o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme ar putea fi repornirea liniei de vaccinuri de la Ins-titutul Cantacuzino, care ar costa aproximativ două milioane de lei, ministrul Sănătăţii a spus că prioritară este rezolvarea situaţiei actuale.

„Rezolvăm situaţia pe care o avem acum, că e de urgenţă. Nu vreau să o folosesc pentru alte aspecte. (...) «Cantacuzinoul» trebuie să fie rezolvat, dar nu pot rezolva problema cu vaccinul dând două milioane la «Cantacuzino». El este în vizorul nostru şi trebuie să se reia activitatea lui", a spus Raed Arafat, potrivit Mediafax. De altfel, dacă Ministerul Sănătăţii ar debloca situaţia financiară de la Cantacuzino, ar fi nevoie de cel puţin şase luni ca institutul să pună pe piaţă primele dozele de vaccinuri.

Un specialist contact de RL, care a dorit să rămână anonim, susţine că autorităţile ar fi trebuit să testeze noul vaccin danez, care are o tulpină diferită de cea folosită în vaccinul românesc, timp de 6-8 luni înainte de a-l distribui în materni-tăţile din România. În schimb, Ministerul Sănătăţii ne-a informat că „toate vaccinurile care sunt utilizate în calendarul obligatoriu au autorizaţie de punere pe piaţă pentru Uniunea Europeană".  Un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că vaccinul danez are cea mai mare frecvenţă de apariţie a reacţiilor adverse, comparativ cu vaccinuri cu alte tulpini (Rusia, Bulgaria). Cu toate acestea, doctorul Gilda Popescu a precizat că în numai două ţări se mai produc  la ora actuală, vaccinuri anti-TBC, şi anume în Danemarca şi India, iar
„Ministerul Sănătăţii a ales vaccinul cel mai bun". 

În cazul vaccinului danez s-a înregistrat o frecvenţă de patru ori mai mare a reacţiilor adverse decât în cazul produsului românesc.

Un vaccin danez costă 1,89 lei

Ministerul Sănătăţii a achiziţionat 558.000 doze de vaccin importat din Danemarca, iar o doză de ser BCG a costat 1,89 lei ( cu TVA).

Din totalul de doze cumpărate, 340.000 au fost livrate.

Până pe 6 noiembrie au fost înregistrate 115 cazuri de reacţii adverse, cele mai multe, respectiv 114, fiind dintr-un lot, iar unul, din altul.  În schimb, vaccinul produs de Institutul Cantacuzino a costat, în perioada în care a fost administrat, aproximativ 1,08 lei, susţine un reprezentant al institutului, care a dorit să rămână anonim.

Printre reacţiile adverse ale vaccinului BCG din Danemarca se numără mărirea ganglionilor axiali şi latero-cervicali, precum şi ulceraţiile.

Citește totul despre:

Comentarii