12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialDe ce a fost îngropată ANI

De ce a fost îngropată ANI

Curtea Constituţională şi-a motivat ieri de ce a declarat neconstituţionale mai multe articole din Legea ANI: creează confuzie, contravine prezumţiei de nevinovăţie şi violează intimitatea. Hotărârea prin care Curtea Con­stituţională a declarat, săptămâna trecută, ca neconstituţională legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) blochează şi o revenire rapidă a instituţiei pe linia de plutire. Motivul: Curtea a mai decis că Executivul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă pentru funcţionarea instituţiei timp de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, dictând, în schimb, elaborarea unui proiect de lege, aşa cum reiese din motivarea deciziei judecătorilor CCR, publicată ieri.

Practic, aşa cum relevă şi textul motivării, în acest moment sunt blocate investigarea averilor ilicite, verificarea presupuselor situaţii de incompatibilitate şi publicarea declaraţiilor de avere şi interese. „Este cea mai nefavorabilă motivare care putea exista. Curtea inventează teorii de drept. Spune că în acest caz nu este posibilă o ordonanţă de urgenţă, deşi în cazul CNSAS a fost posibilă, iar Curtea a menţinut ordonanţa. Este o decizie care s-a dat pentru a salva nişte indivizi. Eu cred că putem în continuare să discutăm şi să gândim o Agenţie care se poate ocupa de declaraţiile de avere.

Pe aceeaşi logică a Curţii ne putem aştepta să fie declarate neconstituţionale ANAF şi Garda Financiară, pentru că şi aceste instituţii fac controale şi dau amenzi”, a declarat, pentru RL, Laura Ştefan, expert SAR.

Pe de altă parte, deşi, public, premierul Emil Boc s-a arătat hotărât să deblocheze activitatea Agenţiei, Guvernul nu a comunicat în timp util Curţii punctul său de vedere, prin care ar fi putut să  susţină constituţionalitatea legii ANI. Guvernul ar fi avut această posibilitate după ce avocaţii doctorului Şerban Brădişteanu (cercetat pentru justificarea a 4 milioane euro) au ridicat excepţiile de neconstituţionalitate care, odată acceptate, pun acum în şah funcţionarea Agenţiei. La fel au procedat şi preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului. Contactată de RL, Roberta Anastase nu a putut să ofere un motiv pentru această pasivitate: „Nu ştiu ce să vă spun. Trebuie să întreb la secretariatul Camerei, să văd de ce nu m-au informat. Vă daţi seama că nu pot să urmăresc toate termenele de la alte instituţii, secretariatul are datoria să mă anunţe. Eu ştiu termenele de la Cameră”. Mircea Geoană nu a putut fi contactat, dar în locul său ne-a răspuns vicepreşedintele Senatului, Alexandru Pereş: „Probabil că domnul Mircea Geoană nu a avut vreme. Sau poate nu a avut vreo soluţie de avansat”.

 

„Cei care pretind că averea este dobândită ilicit trebuie să dovedească”

În ceea ce priveşte motivele pentru care CCR a declarat neconstituţională Legea 144/2007 de funcţionare a Agenţiei, magistraţii au stabilit că aceia care pretind că averea unei persoane a fost dobândită ilicit trebuie să dovedească acest lucru, şi nu cei cercetaţi de inspectorii de integritate. „Din dispoziţiile Legii nr. 144/2007 reiese însă că persoana cercetată este ţinută să dovedească provenienţa licită a tuturor bunurilor dobândite în perioada supusă controlului, având loc, aşadar, o răsturnare a sarcinii probei, ceea ce contravine prezumţiei dobândirii licite a bunurilor, consacrată  constituţional prin art. 44, alin. 8″, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei.

În motivarea dată publicităţii ieri, magistraţii vorbesc despre Agenţia Naţională de Integritate ca despre o instituţie hibridă, care încalcă legea fundamentală prin faptul că activitatea ANI creează „confuzie între funcţia de anchetă şi cea de judecată”.

Judecătorii constituţionali mai arată şi că publicarea declaraţiilor de avere încalcă dreptul la viaţă privată, fapt pentru care acestea nu vor mai putea fi puse la dispoziţia publicului, cel puţin în următoarea perioadă.

CCR face referire şi la activitatea de control al averilor dobândite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii anumitor funcţii publice şi a verificării conflictelor de interese, pe motiv că aceste reglementări, cuprinse în legea ANI, sunt paralele cu un act normativ deja existent, şi anume Legea 115/1996.

Cele mai citite

Rolul ficatului în eliminarea toxinelor din organism

Una dintre principalele funcţii ale ficatului este detoxifierea. Acest organ esenţial al organismului este responsabil pentru metabolizarea şi eliminarea toxinelor, curăţarea sângelui prin filtrarea...

În Rusia circulă zvonuri că doi suspecți implicați în atentatul de la Moscova au murit în arest

Doi dintre suspecții pe care Rusia i-a reținut după atacul terorist de la Moscova, din 22 martie, ar fi murit în arest. Acest zvon este...

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă