Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum vede Departamentul de Stat al SUA libertatea religioasă din România

Departamentul de Stat al SUA a publicat, miercuri, raportul anual pe 2015 privind libertatea religioasă în lume. Astfel, documentul vorbește despre legislația română, care garantează libertatea religiei, cât și despre tentativele autorităților locale de a împiedica accesul în cimitire al grupurilor religioase neortodoxe.

Share

Roxana Petre 0 comentarii

Actualizat: 11.08.2016 - 07:57

 

Departamentul de Stat al SUA a publicat, miercuri, raportul anual pe 2015 privind libertatea religioasă în lume. Astfel, documentul vorbește despre legislația română, care garantează libertatea religiei, cât și despre tentativele autorităților locale de a împiedica accesul în cimitire al grupurilor religioase neortodoxe, informează Agerpres.

În raportul privind România se menționează că atât constituția, cât și legile garantează libertatea religiei și includ prevederi privind protecția minorităților religioase. Legile asigură grupărilor religioase sprijinul statului și acces în armată, spitale, aziluri de bătrâni, penitenciare și orfelinate.

Grupurile trebuie să se înscrie într-un sistem cu trei categorii pentru a primi beneficii. Restricțiile impuse de guvern au împiedicate anumite grupuri să obțină recunoașterea oficială, iar alte grupuri nu au obținut retrocedarea proprietăților confiscate între 1940 și 1989. În special Biserica Greco-catolică a afirmat că nu a putut intra în posesia multor biserici ale sale, deoarece autoritățile nu au executat anumite sentințe judecătorești.

Departamentul de Stat notează că s-au raportat încercări ale autorităților locale, adesea sub influența clerului ortodox, de a îngreuna accesul în cimitire al grupurilor religioase neortodoxe. Unii politicieni au criticat decizia de a se permite construcția unei moschei. Presa a relatat despre presiuni ale Bisericii Ortodoxe asupra autorităților școlare pentru a ca acestea să solicite ore de educație religioasă ortodoxă pentru toți elevii.

Guvernul a continuat să implementeze recomandările Comisiei Internaționale privind Holocaustul în România și a extins educația despre Holocaust în programa școlară. În decembrie 2015, Curtea Constituțională a respins noua legislație care dădea prioritate litigiilor privind proprietatea inițiate de supraviețuitorii Holocaustului și facilita restituirea proprietăților, printre altele și datorită unei contestații formulate de președintele țării privind alte articole din legislație, fără legătură cu această chestiune.

Guvernul continua să încerce reintroducerea măsurii.

În 2015 s-au produs incidente antisemite, inclusiv profanări de sinagogi, negarea Holocaustului și evenimente de comemorare a liderilor pro-naziști din Mișcarea Legionară. 

Membri ai unor grupuri religioase minoritare, inclusiv Biserica Greco-catolică și Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, au raportat cazuri de preoți ortodocși care au interzis înmormântările neortodoxe în cimitire publice aparținând cultului ortodox.

Au existat numeroase relatări în presă despre acte de vandalism împotriva amplasamentului unei viitoare moschei, inclusiv îngroparea de porci congelați, aducerea unor purcei la păscut și amplasarea de cruci pe terenul moscheii.

Grupuri religioase minoritare au afirmat că presa a relatat în repetate rânduri despre afilierea religioasă a criminalilor din minorități religioase.

Oficialități ale ambasadei americane la București au continuat să își exprime îngrijorarea față de guvern, în privința ritmului lent al retrocedării proprietăților religioase și au reafirmat importanța recunoașterii depline a Holocaustului și a ameliorării educației privind Holocaustul. Reprezentanți ai ambasadei și ai Departamentului de Stat s-au întâlnit cu lideri ai Bisericii Greco-catolice pentru a discuta relațiile între ortodocși și greco-catolici și incidentele de discriminare. Alături de lideri ai comunității și organizații evreiești, ambasada a sprijinit eforturile de combatere a antisemitismului. Reprezentanții ambasadei au participat la evenimente de promovare a toleranței religioase sprijinite de comunități musulmane, încheie rezumatul documentului despre România, disponibil integral la adresa de internet menționată.

Site-ul Departamentului de Stat permite structurarea informației din raport și pe probleme, în toate țările monitorizate.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...