Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cu ochii pe cer

Uruitul asurzitor al elicei de elicopter a devenit pentru amaratii din catunul Bartea, judetul Bacau, mai important decat auzul clopotului de la biserica. De doua saptamani, cum se aude de dupa culme bazaitul palelor de elice, toata suflarea se ...

Share

Rl online 0 comentarii

27.07.2005 - 00:00
Uruitul asurzitor al elicei de elicopter a devenit pentru amaratii din catunul Bartea, judetul Bacau, mai important decat auzul clopotului de la biserica. De doua saptamani, cum se aude de dupa culme bazaitul palelor de elice, toata suflarea se strange ciopor pe micuta pajiste de otava de langa ce a mai ramas din casa lui Cristi Flutur. Drumul l-a rupt in vreo trei locuri apa Asaului si, daca n-ai un cal in batatura ca sa-ti aduci cele trebuincioase din vale, de la Comanesti, depinzi doar de ajutoare.


Cand a vazut ca din elicopter au coborat doar doi jandarmi si echipa de evaluatori de la Prefectura, pe Catrinuta Bran a umflat-o plansul. La inceput, veneau de cinci-sase ori pe zi. Acum, daca a mai ramas un zbor zilnic. Poate doua. I-au dat haine sa umple sase sifoniere si are conserve de peste, fasole si pate de ficat sa-i ajunga o luna. Atata doar ca n-are unde sa le puna. Ca din casa cu trei camere i-a mai ramas o odaie. Unde se ingramadeste, peste mobila ce nu a putrezit. "Ce sa fac? Astia zic ca doar pe cei care au ramas fara casa ii ajuta. La noi, astia "afectati" doar, ajung doar paturi si mancarea", se jeluieste Catrinuta, femeie inca in putere la 55 de ani.

"De unde motorina, ce, am sonda in gradina?"

Pe Ciprian Rata, unu' de-a lucrat la statia de apa, ajunsa acum un morman de fiare contorsionate aruncate in mijlocul albiei Asaului, il ia de cap numai cand se uita la drumul rupt: "S-a facut un vad doar ca sa treaca utilajele patronilor de la exploatarile forestiere. De rest, i-a durut in cur. Sa faca si podul... Ca sa ne lase buldozerul, aia de la firma lui Sechelariu ne-au zis ca n-au motorina. Pai, de unde sa le dau motorina, ce, am sonda in gradina?". Lui Ciprian Rata i-a luat puhoiul si casa, si locul de munca.

Flutur zboara cu gandul catre ruda sa din minister

"Astia de la Evaluare iti trec doar cate camere ai avut. Nu trec anexele, gardul, grajdul si cotetul, nu scriu daca ai avut casa marita", isi zbarleste mustata Cristi Flutur. Are 38 de ani si e tot numai "vana". El e unul dintre norocosii care stau "pe salariu". E tamplar la Comanesti si, pana la prapad, facea naveta la oras. Aprig la furie, moldoveanul a luat problema in mana cand a vazut ca ajutoarele se dau anapoda. La cine n-are nevoie. A dat cu vreo doi de pamant si acum lumea il respecta. El tine socoteala la tot ce se descarca din elicopter. Imparte dupa nevoi si cat de mare e familia afectata. Se lauda ca e neam cu Flutur, ministrul de la Agricultura. Un fel de var de-al doilea. Distractia e ca varu-sau a venit in Bartea, da' n-au apucat sa se vada. Nu stia ministru' ca are rude printre sinistrati. "Daca ar fi aflat, poate ca-ncepeau la drum...", se-mbufneaza Cristi Flutur.

"O saptamana-doua mai vin elicopterele. Dupa aia - mila Domnului"

Liviu Matei are 21 de ani si pana deunazi a fost tractorist la "forestiera" si zilier pe unde apuca. "Habar n-am ce sa fac, deocamdata nu lucreaza nimeni din sat. Inainte, munceau vreo 200 de insi din catun. Mai toti la patron, dar tot la negru". Pustiul, impreuna cu Cristi Flutur, i-a salvat pe multi atunci, in noaptea de 15/16 iunie. Are casa mai la deal si a iesit ieftin. "Sa vina, dom'ne, sa faca drumu'. Am face si munca voluntara. Ca si aia e munca si ar plati-o cineva". Cristi Flutur, al de-i var cu ministrul omonim, il completeaza: "O saptamana-doua, poate mai vin elicopterele. Dupa aia... sufletu'... Mila Domnului!".

Din sase bodegi au ramas cinci. Cea de-a sasea era asigurata

La Bartea traiesc 570 de suflete, impartite in 174 de gospodarii. Din scoala cu etaj, recent renovata, s-a dus pe apa un corp de cladire. Construita in forma de "L", latura mica, dinspre paraul Asau, a disparut. Casele de vizavi, care au scapat relativ usor, arata acum ca niste locuinte semilacustre. Au proptit oamenii niste pari de lemn in albia modificata a paraului sa-si sprijine odaia de langa apa. Altfel, curios, Dumnezeu a hotarat intr-un mod ciudat. Din cele sase bodegi din sat, doar una a fost luata de viitura. Si, culmea, si aia era de curand asigurata. Pe vreo 150 de milioane de lei vechi. Norocoasa e carciumareasa bodegii "La Andrusca", Maria Tuluc. A platit femeia, la inceputul anului, sase milioane si si-a asigurat carciuma si casa, la un loc, pe un miliard. Cum asa, mister! Gura satului zice ca s-a certat cu niste megiesi care i-au zis ca-i dau foc la pravalie. S-a speriat.

Buldozerele patronilor "forestieri" sunt trase pe dreapta

Mai la deal, pe mana dreapta, tanti Maricica Petrau, o moldoveanca rumena si corpolenta, s-a bagat pana la genunchi in paraul Boului, care se varsa in Asau. Spala niste boarfe in apa inca tulbure si plange mocnit. "Le spal si eu p'astea, ca s-au "malit". Si-n casa am avut mal de-un metru. L-am scos." Alaturi, casa femeii e ingropata in aluviuni pana sub ferestre. Prunii - la fel, au pamant si nisip fin ca cel de la Mamaia pana sub crengile cu fructele crescute cat o corcodusa. "De doua ori in doi ani am patit la fel. Doua alei spre poarta am sub pamant. Vreau un utilaj sa ma ajute. Platesc. Anul trecut am taiat o vitica si patru curci. Le-am dat la oameni sa ma ajute."
Panarama este ca in sat exista vreo zece utilaje numai bune. Buldozere de tip TAF, adica transportor auto forestier. Stau de pomana in curtile patronilor. Chipurile, n-au motorina. Ar trebui adusa cu elicopterul si abia atunci, cu acordul mogulilor locali ai lemnului, ar putea fi netezit si indreptat drumul.

Viitorul aduce specula

Oamenii privesc cu frica spre viitor. Le e teama de specula micilor comercianti locali. "Dupa ce n-or mai veni elicopterele, precis o sa salte preturile!", se plange o baba cu baticul innodat strans sub barbia incovoiata. Nu spune cum o cheama si se uita grijuliu la nepotelul care cara o sacosa mai mare decat el. Are dreptate, deja la carciuma Vioricai Gherasim, de fapt o cascarabeta de lemn, cu mese lungi, de lemn negeluit, vodca "Scandic", a mai ieftina, a sarit de la 66 la 96 de mii de lei jumatea. Din priviri, mos Simion Pascu o aproba pe babuta cu care a fost coleg la scoala primara. Are insa un alt necaz. Casa lui, cu trei camere si un balcon, nu mai e deloc. "Oleaca a mai scapat din animale. Ce le dau eu de mancare, ca le tin prin vecini?", se plange mosul.

Drumul care da de lucru

"Principala problema e drumul de la Asau pana la Bartea", intareste ideea comuna a localnicilor Cristi Flutur. Un torent de bolovani a distrus complet soseaua pe trei portiuni de peste 200 de metri fiecare. Basca un pod si cateva podete de lemn.
Luni, popa din sat era plecat. Era dus cu fata la examen, la Cluj, la facultate. Directorul scolii nu era nici el. Cat despre primar, a trecut de doua ori prin Bartea. O data cu prefectul si o data cu ministrul. In rest, are treaba pe la Bacau si pe heliportul cu ajutoare improvizat pe stadionul din Comanesti, 20 de kilometri mai la vale.
Comuna sa are sase sate apartinatoare si se imparte si el cum poate.

De la porumb copt la conserve de fasole

Cristi Flutur se scarpina in cap cu nadejde. "Sunt bune elicopterele. Aduc de toate. Da' mie, ca or veni la mine pe imas, mi-or facut-o. O fost si vina mea ca n-am stiut. Cand au aterizat, mi-au luat tiglele de pe casa. Mi-au spart si niscaiva geamuri si mi-au rupt doua usi din balamale, ca uitasem sa le inchid. Pana la urma, viitura asta m-a lasat cu casa rupta in doua si cu fantana "malita" pana sus, la buza de piatra. Atata-i bun ca mi-or spalat tot cacatul din buda."
Anul trecut, de Sfantul Ilie, satenii din Bartea mancau porumb copt si spargeau seminte de floarea soarelui. Anul asta, delicatesele au fost conservele de fasole. Oamenii au inceput sa se certe. Pe o oala de graunte sau o patura veche. Materialele de constructie n-au venit. Cand or ajunge, alta belea.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...