Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

30 de medicamente compensate ar putea fi retrase sau înlocuite pentru o economie de 180 de milioane de euro anual. Vezi lista

O companie de audit din Marea Britanie a scos la iveală risipa incredibilă care are loc în sistemul de compensare a medicamentelor din România. Cu suma care se pierde anual s-ar putea construi şase spitale ultramoderne. ...

Share

Mihaela Naftanaila 0 comentarii

12.03.2012 - 20:02
O companie de audit din Marea Britanie a scos la iveală risipa incredibilă care are loc în sistemul de compensare a medicamentelor din România. Cu suma care se pierde anual s-ar putea construi şase spitale ultramoderne.

 

Unul dintre motivele pentru care bugetul sănătăţii a ajuns aproape de colaps îl reprezintă cheltuielile ineficiente pe care statul le face cu medicamentele compensate şi gratuite. Au spus-o de nenumărate ori reprezentanţi ai Guvernului, preşedintele Traian Băsescu şi au recunoscut-o chiar oficiali din  sistemul de sănătate. Acum a venit  şi rândul unei instituţii britanice specializate să constate risipa incredibilă care are loc în acest domeniu.

La insistenţele Băncii Mondiale, Ministerul Sănătăţii a comandat un raport de audit la NICE (National Institute for Health and Clinical Excellence), iar după trei vizite în România experţii au venit cu concluziile. Surse din sistemul sanitar spun că un astfel de studiu ar fi costat peste un milion de euro, bani care ulterior vor trebui înapoiaţi Băncii Mondiale, care a finanţat această cercetare.

Ce au constatat experţii străini

Dacă autorităţile din România ar da curs constatărilor din auditul făcut de NICE, peste 30 de produse ar trebui scoase (sau ieftinite) din listele de compensate din România, fiind vorba în special de medicamente folosite în tratamentul cancerului, hepatitelor, diabetului (insuline), infecţiilor. Practic, este vorba despre cele mai scumpe medicamente subvenţionate de stat. Dacă lista acestor produse ar fi revizuită, aşa cum cere compania britanică, s-ar putea face o economie la buget de cel puţin 180 de milioane de euro.

Multe dintre produsele aflate pe liste ar suporta reduceri de până la 60%. „Dacă s-ar aplica recomandările brianicilor, pur şi simplu n-ar mai lipsi nici o bulină din spitalele Româneşti", spune expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu.

De spus că britanicii nu au analizat listele în întregime, ci s-au uitat doar la produsele care consumă cel mai mult din buget. „O revizuire completă a listei s-ar fi dovedit o sarcină herculeană", susţin experţii. Iată câteva dintre observaţiile cele mai importante din raport.

Medicamentele anticancer, mult prea scumpe în România

Printre medicamentele neprofitabile găsite de consultanţii britanici se numără antibioticele (amoxicilina, clavulanatul,  prescrise în diverse infecţii de la bronşite, pneumonii până la infecţii abdominale). „Sunt neprofitabile la preţul curent. Este necesară o reducere de 44%", arată raportul. Pentru unele medicamentele anticancer (ex.: bevacizumab - folosit în cancerul la sân şi cancerul colorectal, cetuximab - folosit în cancerul colorectal metastatic sau sorafenib - folosit în cancerul renal), instituţia a recomandat scoaterea acestora de pe listă.

Medicamentul bevacizumab (Avastin, Roche România), nu ar mai trebui subvenţionat, spun britanicii. De spus că acest medicament a avut parte de o promovare intensă la noi în ţară. „Scoaterea lui de pe listă ar aduce economii de până la 22 milioane euro. Nu trebuie înterupt tratamentul pentru pacienţii curenţi, dar cei nou diagnosticaţi nu ar trebui să îl mai ia", arată NICE. În cazul medicamentului Cetuximab (Merck KGAA), acesta este mai scump decât în Regatul Unit, atrag atenţia experţii. „Profitabilitatea sa în România este improbabilă în acest context", se subliniază în raport. Sorafenib aparţine companiei Bayer şi, de asemenea, nu este profitabil în România.

Nu toate tipurile de insuline trebuie subvenţionate

În cazul medicamentelor folosite în tratarea hepatitei C, şi ele intens promovate în România, instituţia britanică a găsit de asemenea nereguli.  „Agenţii de stimulare folosiţi în tratamentul anemiei provocate de hepatita C nu ar trebui utilizaţi în România, pentru că nu sunt folosiţi nici în alte părţi ale lumii şi nu ar trebui subvenţionaţi", spun experţii.

O altă afecţiune pentru care producătorii au forţat limitele Ministerului Sănătăţii şi au convins reprezentanţii acestuia să treacă unele molecule pe listele de compensate este diabetul. Potrivit britanicilor, nu toate tipurile de insuline ar trebui să se găsească în listele de gratuităţi. „Insulinele glargine" (produs făcut de Sanofi-Aventis) pot fi o opţiune doar pentru persoanele care au nevoie de un îngrijitor la domiciliu sau pentru cei care prezintă crize hipoglicemice repetate. Protocolul român pentru astfel de insuline arată că medicamentul poate fi folosit la toţi pacienţii cu diabet care necesită insulină", se arată în raport.

Britanicii au găsit şi alte medicamente mai scumpe decât în Regatul Unit, spre exemplu Somatropinul, un medicament folosit pentru deficitul de creştere. „Ca majoritatea medicamentelor scumpe profitabilitatea este limitată. În Australia, utilizarea acestui medicament a fost analizată şi refuzată cu câteva ocazii", au arătat cei de la NICE. În România, acest medicament este inclus în sublista B. În 2010, cheltuielile cu acest medicament au depăşit 11 milioane de euro.

Fără Ginko Biloba s-ar face economii de 20 milioane de euro

De asemenea, multe medicamente pentru tratarea alergiilor nu ar trebui să se regăsescă în listele de compensare, ci ar trebui sa devină OTC-uri, adică medicamente care se dau fără reţetă (de exemplu lortadine). În medicamentele care nu ar trebui compensate se numără şi analgezicele de tip ibuprofen, medicamente folosite pentru tratarea durerilor. Şi exemplele pot continua cu medicamentele folosite în bolile rare, de exemplu în terapiile pentru înlocuirea enzimelor. „Remarcăm că preţurile multora dintre aceste medicamente sunt mai mari decât în Regatul Unit", atrag atenţia britanicii. Un medicament intens criticat în breaslă şi despre care s-a spus de nenumărate ori că nu ar trebui compensat este Ginko Biloba (n.r. - medicament ce creşte eficienţa metabolismului). Reprezentanţii NICE au recomandat scoaterea lui de pe listă, menţionând că s-ar face economii de aproape 20 de milioane de euro.

Concluziile raportului arată că multe dintre medicamentele aflate pe listele de gratuităţi şi compensate duc la costuri inutile atât pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cât şi pentru pacienţi. În acest context devine mai lesne de înţeles lupta dintre producătorii de medicamente şi oficialii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care se văd acum nevoiţi să taie în carne vie pentru a mai proteja din bugetul insuficient al Sănătăţii. 

„Nu o să ţinem cont de toate recomandările britanicilor"

Oficialii Ministerului Sănătăţii spun însă că nu vor ţine cont chiar de toate recomandările britanicilor. „Nu o să facem chiar tot ce spun experţii britanici. Mai ţinem cont şi de specificul local, nu putem să facem fix ca în Anglia. Multe dintre sugestiile lor vor sta însă la baza construirii pachetului minim de servicii medicale", ne-a declarat Anton Irimia, secretar de stat la Mi-nisterul Sănătăţii. Pe de altă parte, reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spun că doar Ministerul Sănătăţii decide ce medicamente intră şi ies de pe lista de compensate, responsabilă fiind Comisia de Transparenţă a acestei instituţii.

Toată lumea recunoaşte, nimeni nu face nimic!


Multe dintre medicamentele care în acest moment sunt compensate au ajuns pe liste după ce companiile farmaceutice au făcut lobby la Comisia de Transparenţă a Ministerului Sănătăţii, care nu a analizat impactul economic al introducerii diferitelor produse pe listă. „Deşi bugetul casei a crescut în ultimii ani, două treimi se duc tot pe medicamente", a recunoscut Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Sănătate. Ulterior, în ianuarie, Traian Băsescu a declarat public că nu trebuie plătite datoriile la medicamente. „A continua la fiecare şase luni să tot constatăm că avem arierate în condiţiile în care şi Comisia Europeană constată nereguli în achiziţiile de medicamente, cred că e o mare greşeală", a spus şeful statului.

Citește totul despre:

Comentarii