Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Comisia Europeană: „Evenimentele din ultima perioadă ne-au zguduit încrederea"

"În ultimele trei săptămâni, evenimentele excepţionale din România au fost o sursă de îngrijorare majoră pentru Comisie şi pentru Uniunea Europeană", a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, înaintea ...

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

18.07.2012 - 19:57
"În ultimele trei săptămâni, evenimentele excepţionale din România au fost o sursă de îngrijorare majoră pentru Comisie şi pentru Uniunea Europeană", a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, înaintea celui mai dur raport de ţară întocmit pentru România începând din 1997 încoace. Practic, pentru prima dată, Comisia Europeană pune la îndoială angajamentul României faţă de respectarea statului de drept şi a principiilor fundamentale, precum şi faţă de criteriile de la Copenhaga, condiţiile fundamentale pentru a fi un stat membru UE. În ciuda declaraţiilor făcute de ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, care a spus ieri că vina pentru acest raport o poartă „guvernele lui Traian Băsescu", precizările oficialilor europeni arată totuşi  un lucru evident: dacă nu ar fi existat acţiunile USL din ultima perioadă, am fi avut, probabil, cel mai favorabil raport pe justiţie din ultimii cinci ani.

 

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a lansat ieri o diversiune încercând să dea vina pentru raportul catastrofal pe „guvernele lui Traian Băsescu", pentru că raportul ar fi avut în vedere progresele realizate în ultimii cinci ani, iar fostul ministru Chiuariu l-a calificat pe Barroso drept un „politruc" care a transformat raportul într-un „manifest" pentru că ar fi separat, „pentru prima oară", raportul politic de cel tehnic. În realitate, Chiuariu a dezinformat în mod deliberat, după cum bine ştie: cel puţin din 2008, Comisia redactează două rapoarte, unul cu o mai mare încărcătură politică şi unul tehnic, mai voluminos - anul acesta, chiar de două ori mai mare -, în care analizează progresele şi regresele în atingerea celor patru obiective de referinţă (benchmark-uri) stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Ceea ce l-a deranjat pe Chiuariu este că raportul tehnic detaliază fără urmă de îndoială progresele realizate în reforma justiţiei în ultimii cinci ani, invalidând în acest fel teza USL exprimată de Corlăţean, potrivit căreia „este eşecul lui Băsescu" şi al „guvernelor sale". De fapt, raportul pe 2008, când Chiuariu era ministru, a fost cel mai prost din aceşti cinci ani  şi a fost marcat de apariţia, pentru prima oară, în The Economist, a concluziilor devastatoare ale echipei de experţi trimişi la Bucureşti, concluzii pe care responsabilii Comisiei le-au atenuat considerabil în „raportul politic".

Or, chiar şi raportul tehnic pe anul acesta conţine următoarea apreciere: „O serie de decizii luate de Parlament şi de Guvern în săptămâna începând cu 2 iulie au ridicat îngrijorări serioase privind respectul independenţei justiţiei şi a statului de drept în România. Aceste decizii au părut că încearcă în mod deliberat să îndepărteze controalele Consti-tuţionale reale asupra deciziilor politice. Printre acestea se numără limitarea puterii Curţii Constituţionale, înlocuirea de funcţii pentru câţiva funcţionari de rang înalt şi schimbări ale regulilor privind referendumul. Câteva din aceste decizii au fost contrare prevederilor consti-tuţionale. Aceste evenimente au fost însoţite de presiuni asupra unor magis-traţi". Abia după acest citat începe analiza pe fiecare dintre cele patru obiective.

Ar fi fost bine dacă n-ar fi atât de rău

Dacă în ultimele două luni USL şi Guvernul Ponta nu ar fi atacat şi încălcat sistematic principiile statului de drept şi independenţa justiţiei, am fi avut raportul cel mai favorabil dintre toate rapoartele elaborate în ultimii cinci ani de după aderarea la Uniunea Europeană, în care România a fost monitorizată în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (vezi toate rapoartele de pe pagina Comisiei Europene).

Activitatea şi rezultate obţinute de instituţiile implicate în înfăptuirea actului de justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii - au fost laudate raport.

De exemplu, în raportul tehnic al Comisiei Europene, Comisia a lăudat din nou activitatea DNA şi a menţionat că procurorii anticorupţie au dat dovadă de imparţialitate în investigarea dosarelor de corupţie. Comisia susţine că DNA a avut o abordare profesională şi robustă în investigarea cazurilor de corupţie. Potrivit experţilor europeni, în 2011 DNA a înregistrat succese semnificative şi în condamnarea corupţilor. Comisia arată că doar 13% din toate dosarele trimise în judecată de DNA au primit achitări, dar că nici acestea nu pot fi decontate DNA.

De asemenea, raportul a laudat şi ANI, arătând că a realizat peste 7.000 de verificări faţă de funcţionari publici şi demnitari de rang înalt. Peste 70% din aceste verificări au fost iniţiate din oficiu de către agenţie, indicând o abordare pozitivă, proactivă a ANI.

În privinţa Ministerului Public, raportul menţionează că s-a înregistrat în ultimii cinci ani o îmbunătăţire a modului de lucru. Experţii remarcă şi faptul că procurorul general, Laura Codruţa Kövesi, a reuşit să organizeze eficient instituţia. În raport sunt menţionate evoluţiile pozitive ale Parchetului General în privinţa investigării cauzelor complexe şi a celor specifice.  Remarcată de Comisia Europeană a fost şi accelerarea judecării dosarelor de mare corupţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Comisia atrage însă atenţia că o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal unele din dosarele de corupţie ar putea atinge termenul de prescripţie. Despre CSM,  raportul menţionează că au existat  dificultăţi în a câştiga încrederea opiniei publice, dar, în ultima vreme, a dat dovadă că doreşte să remedieze această situaţie. În primii ani, CSM a avut o serie de cazuri (de apărare a unor magistraţi suspectaţi de fapte de corupţie în special de CSM condus de Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu - nn) care au subminat legitimitatea şi credibilitatea Consiliului, oferind o imagine a unui Consiliu care eşuează în a recunoaşte că protejarea reputaţiei sistemului juridic face parte din funcţiile sale centrale. Recentele decizii luate de CSM (avizarea perche-ziţionării unor procurori ai CSM care negociau în ultimele două luni, cu premierul Ponta, şefia DNA şi a Parchetului Generqal - nn) pentru a apăra proactiv independenţa justiţiei şi statul de drept sunt paşi care înfăţişează un CSM mai dispus să îşi exercite rolul constituţional şi să abordeze problema încrederii publice. Dacă nu au ar fi existat derapajele actualei puteri, ar fi fost cel mai favorabil raport.

Potrivit raportului, derapajele puterii de centru-stânga de la Bucureşti au început o dată cu demersurile brutale, neconsti-tuţionale pentru pentru înlăturarea preşedintelui de centru-dreapta Traian Băsescu.

De asemenea, tot între derapajele actualei puteri de la Bucu-reşti a fost consemnată contestarea unor decizii ale jusţiei (vezi cazul condamnării fostului preemier Adrian Năstase, în care ministrul Justiţiei a cerut CSM anchetarea şi chiar eliminarea din magistratură a au fost judecătorilor care l-au condamnat - nn). De asemenea, au adus atingere  independenţei, stabili-tăţii Curţii Constituţio-nale, au trecut peste procedurile în vigoare, mergând până la „eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat" exercită controlul unele asupra celorlalte.

Înapoi în anii '90

Excese care nu pot fi explicate doar prin polarizarea excesivă a vieţii politice româneşti şi care aruncă îndoiala asupra chiar a „înţelegerii" din partea guvernului a ceea ce înseamnă „un stat de drept într-un sistem democratic pluralist", se afirmă în raportul CE. Potrivit Comisiei, România are acum „nevoie să restaureze statul de drept", aşa cum s-a angajat premierul Victor Ponta.

„Punerea în practică efectivă şi rapidă (a acestor angajamente) va fi crucială", consideră Comisia. Un nou raport este prevăzut pentru finele acestui an, pentru a stabili  „dacă îngrijorările legate de statul de drept şi de independenţa justiţiei au fost rezolvate şi dacă controlul democratic a fost restabilit". Până atunci, Bruxelles-ul va supraveghea situaţia prin intermediul unor „misiuni regulate" de monitorizare, a asigurat Barroso.

În 1993, la summitul de la Copenhaga au fost adoptate criteriile pe care trebuie să le respecte fiecare stat membru: acesta trebuie să obţină stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia şi statul de drept.

Din 1997, absolut toate rapoartele de ţară - inclusiv pe vremea lui Adrian Năstase - au consemnat că „România respectă criteriul politic'', până ieri, când angajamentul României faţă de statul de drept a fost serios pus la îndoială.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...