Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cele 8 mari păcate ale noilor Coduri Penale

Premierul a decis: noile coduri penale se aplică fără nici o modificare de la data de 1 februarie 2014. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost de acord cu decizia premierului. Ponta nu a ţinut cont de solicitările de amânare ...

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

29.01.2014 - 21:53

Premierul a decis: noile coduri penale se aplică fără nici o modificare de la data de 1 februarie 2014. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost de acord cu decizia premierului. Ponta nu a ţinut cont de solicitările de amânare a aplicării noilor coduri penale exprimate public de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, de şeful DNA, Laura Codruţa Kövesi, de şeful DIICOT, Alina Bica, de fostul preşedinte CSM Oana Schmidt Hăineală, de societatea civilă reprezentată de o serie de organizaţii neguvernamentale, printre care şi ExpertForum.

Citeşte şi: Ponta: Noul Cod Penal intră în vigoare sâmbătă. Fără modificările cerute de procurori şi judecători

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instituţii implicate în sistemul judiciar au transmis premierului punctele lor de vedere referitoare la erorile din noile coduri – penal şi procesual penal – care vor bulversa sistemul judiciar din România şi vor face imposibilă instrumentarea dosarelor pentru parlamentari şi miniştri. Noile acte normative vor dezincrimina fapte grave sau vor reduce pedepsele prea mult pentru infracţiuni grave. Aceste instituţii i-au propus de altfel Guvernului şi soluţiile de îndreptare a erorilor. În plus, sistemul nu este pregătit cu resurse pentru noile structuri judiciare care vor intra în funcţiune de la data de 1 februarie. Premierul Ponta nu a ţinut cont de solicitările venite din sistemul judiciar şi nici de societatea civilă, folosind şi argumentul că cele două noi legi sunt opera fostului ministru al Justiţiei, pedelistul Cătălin Predoiu, şi a fostului premier Emil Boc.

Citeşte şi: CCR enumeră capcanele plantate în ”Marţea neagră”

Premierul Ponta a uitat însă că a fost chiar preşedintele Comisiei parlamentare care a dezbătut şi adoptat codurile penale. De asemenea, a uitat că a promis recent emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care să corecteze erorile, inclusiv prin eliminarea articolelor care îngrădesc libertatea de exprimare a presei.

Care sunt problemele noilor coduri

1. Noile coduri penale elimină posibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigare, precum interceptarea comunicaţiilor, fără ca persoanele suspectate să fie avertizate înainte de faptul că sunt urmărite penal, ceea ce face inutilă, chiar imposibilă, instrumentarea dosarului penal. Cu alte cuvinte, suspectul trebuie anunţat că îi vor fi interceptate convorbirile telefonice, sms-urile, mailurile, că e filat sau îi sunt interceptate discuţiile ambientale. Interceptările reprezintă baza deschiderii unei investigaţii penale, reprezintă indicii pentru percheziţii şi ridicări de înscrisuri. Această prevedere din noile legi penale perturbă grav activitatea DNA şi a DIICOT, făcând aproape imposibilă instrumentarea dosarelor de corupţie, de spălări de bani, de evaziune fiscală, de delapidări, de distribuiri de contracte pe bani publici clientelei politice.

2. Pentru multe infracţiuni grave au fost micşorate pedepsele cu închisoare, în unele cazuri cu mulţi ani, astfel că multe dosare aflate deja în instrumentare sau în faza de judecare vor fi închise prin prescrierea faptelor. De exemplu, nu vor mai exista pedepse de 20 de ani de închisoare pentru înşelăciuni cu consecinţe deosebit de grave, deoarece pentru înşelăciune în noua legislaţie penală pedeapsa maximă a fost redusă drastic, la doar 5 ani închisoare, chiar dacă este o gravă infracţiune adusă patrimoniului public. Cu alte cuvinte, poţi să înşeli instituţiile statului cu zeci, sute de milioane de euro că pedeapsa pe care o rişti e de la 1 la 5 ani închisoare.

3. O mare problemă pentru instanţe, după intrarea în vigoare a noilor coduri penale, o va reprezenta modul de calculare a termenelor de prescripţie cauzate de micşorarea pedepselor, care va crea, de asemenea, haos în justiţie.

Numai la DNA vor fi închise, prin prescripţie, peste 20 de dosare penale de corupţie.

Între dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată vor fi închise dosarul fostului ministru al Transporturilor Miron Mitrea, acuzat de corupţie; dosarul fostului şef al CFR Mihail Necolaiciuc, acuzat de devalizarea companiei pe care a condus-o între 2000 şi 2003; dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, acuzat de corupţie.

În acelaşi timp, din cauza reducerilor de pedepse din închisori vor ieşi mii de persoane deoarece în Dreptul Penal se aplică principiul legii celei mai favorabile. Astfel, spre exemplu, în cazul unui condamnat pentru înşelăciune la o pedeapsă de 15 ani, dacă acesta a executat mai mult de 5 ani, după 1 februarie el va putea fi eliberat.

4. O altă confuzie va fi creată de faptul că nu se va şti pe ce criterii se va aplică principiul universal de drept al legii celei mai favorabile. Acest lucru crea, de asemenea. o harababură în justiţie deoarece vor exista instanţe care vor interpreta diferit acest principiu de drept.

5. O altă problemă semnalată este lipsa de personal, care poate duce la blocarea sistemului judiciar: 150 de judecători şi 350 de grefieri sunt necesari pentru aplicarea eficientă a noilor coduri.

6. Noile coduri penale îngrădesc libertatea presei prin reintroducerea condamnărilor penale pentru insultă şi calomnie. De asemenea, jurnaliştii sunt pedepsiţi penal dacă nu fac proba verităţii dezvăluirilor. Cu alte cuvinte, jurnaliştii sunt consideraţi din start vinovaţi, ei nu mai beneficiază de principiul general-valabil al prezumţiei de nevinovăţie deoarece ei trebuie să-şi dovedească nevinovăţia. Într-un stat de drept se prezintă probele vinovăţiei în faţa căruia suspectul trebuie să se apere cu probe.

7. Multe infracţiuni grave nu mai sunt incriminate, spre exemplu subminarea economiei naţionale, iar la multe alte infracţiuni grave tentativa NU mai este incriminată. Cu alte cuvinte, toţi cei condamnaţi pentru tentative de săvârşire a unor infracţiuni care în noile coduri au fost eliminate vor ieşi din puşcării.

Există şi dosare în care cei vizaţi de acuzaţii au fost deja condamnaţi în primă instanţă, iar noile reglementări i-ar putea ajuta să-şi reducă pedeapsa, dacă acuzaţiile ar fi admise definitiv. Este cazul fostului ministru Relu Fenechiu. Acesta a fost condamnat în primă instanţă la cinci ani de închisoare cu executare, pedeapsa minimă pentru abuz în serviciu potrivit actualei legi. Numai că noul cod prevede pedepse cuprinse între doi şi şapte ani pentru aceeaşi faptă, iar judecătorii s-ar putea orienta către o pedeapsă mai mică, chiar cu suspendare.

8. În noile coduri penale există doar o cale de atac, ceea ce va grăbi soluţionarea dosarelor, dar şi micşo­rează pedepsele. Spre exemplu, în dosarul Rompetrol, în care este vizat, printre alţii, omul de afaceri Dinu Patriciu, nu va mai avea două căi de atac, în noul cod fiind prevăzut doar recursul, nu şi apelul.

Cine poate sta mai mult la închisoare, în funcţie de interpretarea legii

Fostul premier Adrian Năstase, condamnat la patru ani închisoare, potrivit noilor coduri penale, ar trebui să execute cel puţin doi ani. Noua lege prevede posibilitatea eliberării condiţionate după executarea a jumătate din pedeapsă, spre deosebire de o treime, cât prevede actuala legislaţie, dar Năstase se va bate pentru a se aplica legea cea mai favorabilă, adică legea veche.

Cine va ieşi mai repede din închisoare

După 1 februarie vor ieşi mai repede din închisoare foştii parlamentari PSD Cătălin Voicu, Vasile Duţă, Emilian Cutean. Specialiştii au declarat pentru România liberă că majoritatea politicienilor condamnaţi vor fi eliberaţi deoarece pedepsele au fost scăzute drastic. Cei condamnaţi pentru abuz în serviciu şi mai ales pentru neglijenţă în serviciu se pot considera deja liberi, mai spun specialiştii consultaţi de România liberă.

Victor Ponta: „Sistemul este pregătit, sunt coduri moderne“

„Sâmbătă intră în vigoare noul Cod Penal, adoptat acum patru ani, şi Codul de Procedură Penală. Sper să nu fim în situaţia penibilă în care cei care l-au adoptat, fostul prim-ministru Boc şi fostul ministru al Justiţiei, domnul Predoiu, să zică că e rău sau că sunt rele codurile, că ei le-au adoptat. Acum, dacă au descoperit azi că nu sunt bune, e cam târziu.

Eu, sincer, cred că sistemul de justiţie este pregătit, că sunt coduri moderne şi orice fel de probleme în aplicare la început... Aşa a fost şi la Procedura Civilă şi a mers. Şi atunci s-a spus că trebuie să le amânăm, că se prăbuşeşte ţara, nu s-a prăbuşit, dimpotrivă. Cred că au avut un efect pozitiv”, a declarat Victor Ponta. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut că dispoziţiile Codului Penal nu presupun o infrastructură în plus, ca la celelalte două coduri, ci doar o “rearanjare a resurselor” în cadrul sistemului.

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...