Ce înseamnă activismul la tinerii români: să traversezi pe trecerea de pietoni şi să donezi sânge

„În România nu poţi să faci protest pentru că oamenii sunt mult mai paşnici decât în alte ţări. Tu vrei ceva, dar 'lasă, mă, că tot degeaba'.“ Răspunsul de mai sus aparţine unuia dintre cei 800 de ...

Share

Andreea Pocotila 0 comentarii

14.02.2012 - 17:32

„În România nu poţi să faci protest pentru că oamenii sunt mult mai paşnici decât în alte ţări. Tu vrei ceva, dar 'lasă, mă, că tot degeaba'.“ Răspunsul de mai sus aparţine unuia dintre cei 800 de respondenţi chestionaţi de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS în cadrul studiului „Activism civic şi atitudini faţă de protest în rândul tinerilor din România”. Studiul, efectuat în lunile octombrie şi decembrie 2011 la cererea organizaţiei civice Miliţia Spirituală, a investigat interesul pe care îl au tinerii (între 18 şi 29 de ani) pentru activismul civic şi pentru implicarea în comunicarea cu instituţiile statului şi cu clasa politică. Rezultatul nu este unul surprinzător: tinerii acordă o conotaţie negativă politicului, definindu-l într-o manieră foarte restrânsă, şi, drept urmare, îl exclud din sfera lor de interes.

Majoritatea răspunsurilor la întrebarea „Care sunt lucrurile care vă vin în minte când zic activism civic?“ au fost de genul „voluntariat“, „donat sânge“, „să mergi la vot“, „să respecţi legile ţării“. Şi întrebarea „Ce înseamnă un bun cetăţean?“ a evidenţiat o tendinţă redusă de a alătura acestei sintagme atribute care să evalueze dimensiunea implicării politice. Astfel, respondenţii au ales pentru caracterizarea unui bun cetăţean atribute precum „nu încalcă regulile de circulaţie“ sau „când se distrează, nu îşi deranjează colegii şi vecinii“, în defavoarea celor de genul „se informează la zi în legătură cu viaţa politică“.

Cultura obedienţei, cimentată în România

Sociologul Alfred Bulai, prezent ieri la conferinţa în cadrul căreia s-au făcut publice rezultatele studiului cerut de organizaţia Miliţia Spirituală, a dat câteva explicaţii pentru confuzia din mintea celor mai mulţi dintre cei intervievaţi: „Sunt bulversaţi pentru că asta le oferă societatea. România nu a avut niciodată o tradiţie a protestului, ci mai degrabă o cultură de supravieţuire, unde încerci să te descurci cum poţi, de unul singur. Înainte de ’90, lumea era obedientă în spaţiul public, erai protestatar numai în spaţiul privat, prin glume, bancuri. Acum este exact invers. Există o afişare a libertăţii de exprimare de suprafaţă, dar la nivel profund s-a cimentat o obedienţă profundă“.  Potrivit sociologului, studiul arată că tinerii preferă soluţiile individuale, nu colective. „Implicarea civică exact asta înseamnă: colectiv“, a punctat Bulai.

Biserica, în topul încrederii tinerilor

Studiul măsoară şi încrederea tinerilor în instituţiile statului şi arată că 17 la sută dintre intervievaţi sunt de părere că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună şi 74 la sută din pesimişti la acest capitol. 

„Tinerii pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia ţării au tendinţa de a asocia o utilitate ridicată protestului: 92 la sută dintre cei care sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită în ţara noastră apreciază că în prezent avem motive de a protestat“, precizează studiul. Nemulţumiţii plasează Armata pe primul loc al instituţiilor în care au încredere, urmată de instituţiile Uniunii Europene, Biserică şi ONG-uri. Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul şi partidele politice ocupă locurile din josul clasamentului. Studiul urmează să fie repetat în vara acestui an pentru a se observa dacă protestele recente din Piaţa Universităţii vor schimba atitudinea tinerilor români.  

Principalele concluzii ale studiului:

-implicarea civică şi activismul civic au, în opinia tinerilor, ca semnificaţie centrală voluntariatul, acţiunile de caritate, respectarea legilor şi a libertăţile celuilalt

-tinerii au internalizat ideea că în România instituţiile nu funcţionează în beneficiul cetăţeanului sau al societăţii

-încrederea în principalele instituţii politice – Parlament, Guvern şi partide – pare a lipsi complet în rândul tinerilor

-deşi ar avea motive, mulţi tineri nu sunt preocupaţi să supravegheze buna guvernare sau chiar să o impună, dacă nu există.

Portretul tânărului protestatar

-are încredere crescută în ONG-uri

-nu are încredere în biserică

-consideră că un bun cetăţean este caracterizat de dorinţa de implicare în domeniul promovării omului

- crede că demonstraţiile publice sunt foarte eficiente pentru a influenţa deciziile luate la nivel de societate

-consideră că în prezent există lucruri împotriva cărora ar trebui să protestăm

-provine din gospodării cu venit peste 2000 de lei.

Citește totul despre:

Comentarii